sâmbătă, 23 ianuarie 2021 - 23:08

Viitorul lobby-ului în România. Ce viziune au oamenii de afaceri, guvernanții și lobby-iștii

Vaccinul anti-COVID are o singură contraindicație categorică. Ce spun specialiștii

Medicul Virgil Musta susține că vaccinul împotriva Covid-19 poate fi făcut de majoritatea persoanelor, dar serul nu este recomandat persoanelor cu reacţie alergică severă...

Avalanșă în Bucegi. Două tinere, prinse sub zăpadă

Două tinere au fost surprinse de avalanșă, sâmbătă, în masivul Bucegi, sub vârful Țigănești. Președintele Salvamont România, Sabin Cornoiu a anunţat, sâmbătă, la Antena...

Noi reguli pentru români la intrarea în Franța, Belgia și SUA

Atât statele europene, cât și SUA impun, pe rând, noi reguli la intrarea pe teritoriul lor. Unele dintre acestea sunt valabile începând de mâine...

Ion Cristoiu: Peste tot în Europa, “Winter Is Coming”. La noi, “Suflă vânt de primăvară”

Jurnalistul Ion Cristoiu este de părere că relaxarea restricţiilor din România privind pandemia, în timp ce în Occident se întâmplă tocmai inves, vine pe...

Activitatea de lobby din România ar trebui să fie total transparentă în reprezentarea intereselor, pe baza aplicării legislației actuale, fără a fi nevoie de reglementări suplimentare. Aceasta a fost concluzia principală a participanților la Conferința Public Affairs Summit 2016, care a avut loc marți în București și la care au participat oameni de afaceri, reprezentanți ai companiilor de lobby, ai ONG-urilor și ai administrației centrale.

Principalele declarații de la Public Affairs Summit 2016:

Adrian Baboi-Stroe, secretar de stat în ministerul Justiției

”Ministerul a fost rezervat și rămâne rezervat cu privire la o reglementare pe cale legislativă a activităţilor de lobby. Nu vedem de ce statul ar trebui să intervină cu forţa sa coercitivă în stabilirea regulilor unei profesii. Nu vedem de ce ar trebui să intervenim să stabilim cine intră în această profesie, dacă trebuie să fie un tip de reglementare, de autorizare, de certificare, toate acestea sunt lucruri care țin de organizarea profesională a unor entități private, iar MJ are un interes foarte redus de a interveni legislativ, normativ în asemenea chestiune.

În mod clar ne dorim mai multă transparentă și întrebarea este: transparența din partea cui? Există deja un cadru normativ bine dezvoltat în România al transparenței instituționale în sectorul public. Avem din anul 2001 o lege privind liberul acces la informațiile de interes public. De asemenea avem din 2003 o lege a transparenței decizionale care ofera un cadru destul de generos de participare la luarea deciziilor, la elaborarea actelor normative.

Răspunsul la întrebarea cum ajungem la mai multă transparență în zona decizională din sectorul public este acesta: prin reglementări sectoriale, aplicate instituțiilor din sectorul public în functie de specificul lor. Plusul de transparență pe care să zicem ca îl așteptăm de la Parlamentul României se poate realiza prin modificarea regulamentelor celor două camere. Plusul de transparență pe care îl așteptam din partea Guvernului, a ministerelor și a agențiilor executive se poate atinge printr-o HG, deci prin legislație secundară.

In zona actorilor privați, care sunt foarte eterogeni și implicati într-o varietate de activități, cred că avem nevoie de un plus de transparență prin autoreglementare în sectorul entităților active în domeniul influențării deciziilor și politicilor publice.

Rămânem extrem de vigilenți față de orice posibilitate care se deschide pentru confuzia între activități de influențare a politicilor publice și a deciziilor publice și traficul de influență.

MJ nu e dispus să deschidă niciun fel de riscuri cu privire la politica de combatere a corupției. Suntem interesați în sprijinirea oricărei initiațive care va conduce la un plus de transparență în ceea ce privește interacțiunea între factorii decizionali și actorii implicați în influențarea deciziilor publice atât la nivelul executivului cât și la nivelul legislativ și încurajăm inițiativele de genul Asociației Registrul Român de Lobby și sperăm ca ea să propună un model de bună practică și pentru alte state membre ale UE.”

 

Mihai Liseţchi, secretar de stat, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Social 

Ministerul nostru, în ultima lună și jumătate, a facut mai multe demersuri legate de problema transparenței sistemului public și, printre altele, am avut întâlniri bilaterale cu toate ministerele. Deci am mers din minister în minister cu un mesaj de parteneriat, propunându-le să discutăm împreuna despre care sunt problemele legate de aplicarea cadrului normativ cu privire la transparență, cu privire la lg 544/2001și 52/2003, discutând despre cum am putea să identificăm cele mai reprezentative probleme.

Credem că mai multă transparență legată de activitățile în cadrul ședințelor de Guvern se impune. Din acest punct de vedere, știți că de câteva zile memorandumurile au devenit publice, deci nu doar HG sunt publicate dar și memorandumurile. Suntem în cadrul unei discuții pe problema stenogramei Guvernului și ne-am dori, în măsura în care este posibil, să putem să promovăm și o asemenea practică.

 

Laura Florea, președinta Asociației Registrul Român de Lobby

”Societatea noastră este din ce în ce mai interesată în a participa la procesul public. Anul acesta, ARRL împlinește 6 ani. În șase ani s-au întamplat foarte multe lucruri şi eu cred că lumea din jurul nostru se schimbă. Cred că noi, nu doar profesioniştii din Public Affairs dar şi cetăţenii, simţim nevoia de transparenţă mai mare, simţim nevoia să ştim cum se fac politiciile publice, cine le înfăptuieşte şi cum se întâmplă toate lucrurile în spatele uşilor închise. Ne dorim să vedem o îmbunătăţire reală a dialogului cu instituţiile publice”.

 

Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România

Nu cred că este nevoie de o lege a lobby-ului, însă este nevoie de un registru de lobby, astfel vom ști cine cu ce temă s-a dus la o anumită instituție.

La noi nu se cunoaște cât a costat lobby-ul pentru legea antifumat, pentru legea silvică sau pentru alte legi. Lobby-ul este o activitate profesionistă în Uniunea Europeană, iar marile companii pun la dispoziție specialiști pentru task-force-uri, iar apoi decidentul consultă toate părțile implicate și ia decizia pe care o consideră cea mai bună în interesul cetățenilor.

Activitatea de lobby trebuie profesionalizată, să aibă la bază studii și documente care să susțină o idee, pentru a ajuta decidentul. Totul trebuie transparentizat, astfel nimeni, nici justiția, nu va avea ce să reproșeze.

V.B.

Premiu de 100 de milioane de dolari, promis pentru cea mai bună tehnologie de captare a emisiilor de dioxid de carbon

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, a promis un premiu în valoare de 100 de milioane de dolari pentru dezvoltarea celei mai bune tehnologii de...

Rapelul împotriva COVID-19 poate fi întârziat până la 42 de zile. Ce spun medicii despre eficacitatea vaccinului în cazul unor amânări

O serie de precizări privind rapelul împotriva coronavirusului au venit vineri de la un oficial din Grupul de Comunicare Strategică(GCS), în contextul în care...

De ce se așteaptă medicii români la o explozie de cazuri de COVID-19: “Povestea coronavirus nu s-a încheiat”

Scăderea cazurilor de COVID-19 a dus la relaxarea restricţiilor din Capitală, dar cifrele în scădere nu sut relevante, spun medicii din prima linie. În...

Statul în care un om moare din cauza COVID-19 la fiecare 6 minute. Ce restricții impune

Statul brazilian Sao Paulo a anunţat vineri închiderea barurilor şi restaurantelor la orele 20.00 în cursul săptămânii şi pe toată durata weekendului, pentru a...

Profesorii, plătiți cu 100 de lei pe oră pentru recuperarea materiei. Noi reguli pentru încheierea mediilor

Ministerul Educației pregăteşte o ordonanță de urgență care prevede organizarea de ore cu prezenţa fizică a elevilor pentru recuperarea materiei pierdute din cauza predării...