17.8 C
București
joi, 26 mai 2022 - 5:53
No menu items!

Vești proaste de la BNR. Noi scumpiri, inclusiv la alimente

spot_img

Rata anuală a inflaţiei (creșterea generală a prețurilor și scăderea puterii de cumpărare) va creşte probabil gradual în următoarele luni, arată Banca Naţională a României, care estimează un vârf al dinamicii inflaţiei de 8,6% în iunie 2022, urmat de o descreştere până la 5,9% în decembrie 2022 şi apoi la 3,3% în septembrie 2023, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 10 ianuarie 2022, citată de News.ro.

Consiliul de administraţie al BNR a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an începând din 11 ianuarie.

”În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date şi evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni, depăşind astfel valorile uşor descrescătoare evidenţiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021. S-a reamintit că aceasta indică un vârf al dinamicii inflaţiei de 8,6% în iunie 2022, urmat de o descreştere până la 5,9% în decembrie 2022 şi apoi la 3,3% în septembrie 2023 – uşor sub limita de sus a intervalului ţintei”, arată datele BNR.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în octombrie la 7,94%, de la 6,29% în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,8%, sub impactul plafonării şi compensării preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, depăşind uşor la finele celor două luni din trimestrul IV 2021 nivelul prognozat. Şi această creştere a fost determinată cu precădere de componente exogene ale IPC, similar trimestrelor precedente, şi că aportul majoritar a aparţinut acum scumpirii consistente a combustibililor,

Noua înrăutăţire a perspectivei apropiate a inflaţiei este atribuibilă integral efectelor directe şi indirecte, recente şi viitoare, ale şocurilor adverse pe partea ofertei, ce afectează în perspectivă atât evoluţia componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază”, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

Determinante sunt majorările mai ample de preţuri anticipate a fi consemnate de energia electrică şi gazele naturale – chiar şi în contextul aplicării măsurilor de compensare şi plafonare –, precum şi de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotaţiilor produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare, adaugă ei.

Influenţe suplimentare sunt aşteptate din scumpirea produselor din tutun, dar şi a unor mărfuri nealimentare, inclusiv a celor importate, sub impactul majorării costurilor şi al blocajelor în lanţuri de producţie şi aprovizionare. Toate acestea sunt de natură să amplifice şi să prelungească mai mult deviaţia pozitivă a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare şi plafonare a preţurilor la energie, dar şi să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaţioniste, au observat membrii Consiliului.

”Efectele schemelor temporare de compensare şi plafonare a preţurilor la energie, precum şi modul de evaluare şi de includere a acestora în calculul IPC continuă să se caracterizeze însă printr-un grad ridicat de incertitudine, iar balanţa integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată uşor în sens ascendent pe termen scurt, au conchis membrii Consiliului, deşi, nu poate fi exclusă o corecţie descendentă a cotaţiilor produselor energetice în a doua parte a anului curent şi o ameliorare mai evidentă a lanţurilor globale de producţie şi aprovizionare, aflată acum într-un stadiu incipient”, potrivit BNR.

În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupaţi de amplitudinea probabil atinsă în perspectivă apropiată de puseul inflaţionist provocat de şocurile pe partea ofertei şi de riscul ca acesta să genereze efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-preţuri. În aceste condiţii, s-a subliniat în mod repetat necesitatea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilităţii băncii centrale, printr-o nouă reacţie a politicii monetare. În acelaşi timp, s-a convenit că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaţioniste directe ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung.

În ceea ce priveşte presiunile inflaţioniste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activităţii economice în trimestrul IV 2021, urmată de o revenire modestă în trimestrul I 2022 – inclusiv în contextul noilor valuri pandemice, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare –, faţă de încetinirea graduală a creşterii anticipată în noiembrie 2021, implicând o scădere mult mai accentuată a dinamicii anuale a PIB de-a lungul celor două trimestre, în raport cu previziunile anterioare.

Evoluţiile fac probabilă o nouă restrângere a excedentului de cerere agregată pe ansamblul intervalului şi coborârea lui la valori mult inferioare celor din prognoza precedentă, dată fiind şi recenta revizuire considerabilă în jos a datelor statistice privind dinamica activităţii economice în semestrul I 2021. Astfel, din partea excedentului de cerere agregată sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste minore, implicit mult mai estompate decât cele anticipate anterior, au concluzionat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a sesizat că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept principal determinant al scăderii dinamicii anuale a economiei în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului pandemic şi al efectului de erodare exercitat asupra veniturilor populaţiei şi firmelor de scumpirea energiei, combustibililor şi alimentelor. Un aport uşor ameliorat este însă de aşteptat din partea formării brute de capital fix, pe seama investiţiilor publice, iar în cazul exportului net este posibilă o contribuţie negativă diminuată la avansul PIB, cu toate că în luna octombrie exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus mult mai pronunţat variaţia anuală decât importurile, sub impactul nefavorabil al evoluţiei preţurilor externe, cu consecinţa accelerării în continuare a creşterii anuale a deficitului comercial. Pe acest fond, dar şi ca urmare a reînrăutăţirii considerabile a balanţelor veniturilor, deficitul de cont curent şi-a amplificat puternic dinamica anuală în luna octombrie, mărindu-se pe ansamblul primelor 10 luni ale anului 2021 cu 58% faţă de perioada similară a anului anterior, au remarcat unii membri ai Consiliului.

Criza energetică şi blocajele în lanţurile de producţie şi aprovizionare reprezintă surse importante de incertitudini şi riscuri în actualul context, au observat membrii Consiliului, prin impactul potenţial exercitat de acestea la nivelul economiilor europene, dar şi pe plan intern – asupra cererii de consum, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, cu implicaţii inclusiv asupra potenţialului de creştere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp.

Totodată, s-a apreciat că incertitudini şi riscuri semnificative continuă să decurgă din evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate, cel puţin în perspectivă apropiată, date fiind tendinţa de extindere la nivel naţional a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum şi avansul insuficient al vaccinării pe plan intern, dar şi problemele generate recent de acest val în numeroase state europene.

În acelaşi timp, membrii Consiliului au continuat să exprime preocupări legate de perspectiva absorbţiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, implicit de ameliorarea capacităţii instituţionale în domeniu. S-a subliniat în dese rânduri că atragerea acestor fonduri este esenţială pentru realizarea reformelor structurale de care are nevoie economia românească şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului consolidării bugetare graduale.

Conduita politicii fiscale rămâne, însă, o sursă de incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidenţiind, pe de o parte, deficitul bugetar potenţial inferior ţintei înregistrat în 2021, şi, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar al acestui an, ce vizează progresul consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic şi social dificil pe plan intern şi global.

R. Dan