19.2 C
București
duminică, 28 aprilie 2024 - 12:00
No menu items!

USR cere demisii la CCR după trimiterea preliminară a CJUE privind prescripția

spot_img

USR cere demisii în rândul judecătorilor constituționali după trimiterea preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la marea prescripție dictată de CCR în România.

USR menționează, într-un comunicat de presă că, în urma deciziei CCR, 5.000 de dosare s-au închis și mii de infractori au scăpat de închisoare.

USR cere explicații publice și de la ”procurorul șef al DNA care îl loc să aștepte decizia CJUE a preferat să ia o decizie de abandonare a dosarelor în care s-ar fi împlinit termenul de prescripție.”

”CJUE precizează că instanța națională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudența naționale care creează un risc sistemic de impunitate pentru infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Adică, nu poți să îi salvezi de la pedeapsă pe infractori printr-o decizie CCR, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene”, explică Stelian Ion, vicepreședinte USR și fost ministru de Justiție.

După această decizie, judecătorii din țara noastră pot decide să continue procesele în care sunt judecate astfel de fapte, în ciuda deciziilor CCR privind prescripția.

Judecătorii care aplică dreptul UE și înlătură o reglementare națională care constituie „un obstacol” în combaterea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE nu riscă o sancțiune disciplinară, pentru că nu comit o abatere disciplinară.

USR a propus o lege care dădea posibilitatea CCR să își revizuiască deciziile contrare cu dreptul UE sau cu jurisprudența CEDO, dar a fost respinsă de PSD și PNL.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a transmis, luni, o trimitere preliminară la decizia ce urmează să fie pronunțată în privința aplicării deciziei CCR privind prescripția. În document, CJUE avertizează judecătorii români că normele naționale privind prescripția în materie penală trebuie să permită o prevenire și o reprimare efective a fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. „Instanța națională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudența naționale (în speță, aplicarea prescripției) care creează un risc sistemic de impunitate pentru asemenea infracțiuni”, arată CJUE.

D.Constantin