20 C
București
vineri, 27 mai 2022 - 3:03
No menu items!

Un an de la tragedia “Matei Balș”, când au murit 23 de oameni. DNA doarme pe dosar

spot_img
  • Două anchete penale au fost deschise după incendiul produs în noaptea de 28 spre 29 ianuarie 2021, în Salonul Covid al Pavilionului 5 de la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”. În total, 23 de pacienți dintre cei aflați în pavilion în noaptea fatidică au murit în urma dezastrului.

  • Se împlinește un an de la tragedie. Ambele anchete bat pasul pe loc și, așa cum reiese din răspunsurile transmise “Sursa Zilei” de Guvernul României și de autoritățile judiciare, niciuna dintre ele nu are șanse să vină cu rezultate care să conteze în mod real. Nici pentru rudele celor decedați, nici pentru viitorii pacienți ai celui mai mare institut de boli infecțioase din România.

  • Un dosar penal se află pe rolul DNA, care investighează de aproape 9 luni “in rem” presupuse fapte asimilate celor de corupție”. Celălalt – pe rolul Parchetului Tribunalului București și vizează infracțiunea de “distrugere care a avut ca urmare dezastrul”, și nu de „ucidere din culpă”, așa cum au anunțat inițial procurorii (și care, de altfel, nu era susținută de probe).

  • Ambele anchete au la bază un raport al Corpului de control al fostului premier Florin Cîțu. Corp de control care, ignorându-și atribuțiile legale, nu a fost interesat să verifice și să ceară anchete pentru grava lipsă de finanțare, inclusiv în stare de pandemie, a celui mai mare institut de boli infecțioase din țară sau pentru lipsa căldurii din saloane, pe care s-a mulțumit doar să o constate.

  • S-a grăbit în schimb să ceară investigarea penală a contractului încheiat de institut cu o firmă privată de pompieri.

  • În plus, deși a descoperit o serie de probleme administrative ce puteau fi remediate rapid, Corpul de control al prim-ministrului nu a fost interesat să monitorizeze modul de rezolvare a acestora. Ce spune legea? “În îndeplinirea atribuțiilor care îi revin, Corpul de control al Prim-Ministrului are rolul de a asigura desfășurarea de activități de control administrativ și de monitorizare a activității ministerelor şi serviciilor publice deconcentrate ale acestora. (…) Corpul de control al Prim-Ministrului are competență în verificarea obiectivelor și proiectelor de investiţii, derulate de autorităților administrației publice locale și instituțiilor publice subordonate acestora”.

Corpul de Control nu știe ce și cum e cu transparența

Inițial, Guvernul României a refuzat să pună vreo informație la dispoziția jurnaliștilor “Sursa Zilei”, Corpul de control motivând că, până și datele referitoare la aspecte administrative – făcute deja publice încă de anul trecut chiar de fostul premier Florin Cîțu, în conferință de presă la Palatul Victoria, ar fi “nepublice”, pentru că le-au transmis procurorilor. La revenirea la solicitarea inițială – după ce și-a mai studiat propria legislație de organizare și funcționare, dar și Constituția și Legea privind liberul acces la informații de interes public – Corpul de control a revenit la sentimente mai bune. Și am înțeles de ce. Pentru că răspunsul scoate la lumină cum a înțeles Guvernul, prin Corpul de control al prim-ministrului să aplice legea, să verifice și să monitorizeze soluționarea problemelor în acest caz.

Primul lucru care atrage atenția: în Raportul Conrpului de control al premierului se menționează că, în noaptea de 28 spre 29 ianuarie 2021, au fost temperaturi scăzute în interiorul saloanelor unde erau tratați pacienții infectați cu Sars-Cov-2, “fiind indusă suspiciunea prezenței unor surse suplimentare de încălzire (aeroterme/ radiatoare)”. “Parametrii tehnici de funcționare a agentului termic, în noaptea de 28 – 29.01.2021 au variat între 73-75 grade Celsius, ceea ce presupune o temperatură de aproximativ 40 de grade C în calorifere, față de un minimum de 60 grade C, mult sub valorile furnizate în aceeași perioadă a anului 2014 (sic!)”, se arată în acest Raport de control. Niciun vinovat indicat pentru frigul din saloane.

Corpul de Control s-a legat, în schimb, de faptul că sistemele electrice erau învechite, dar alimentau consumatori constând în aparatură medicală de ultimă generație.

În fine, cele mai grave probleme depistate, potrivit documentului, se referă la sistemul de detecție a oxigenului, la sistemul de supraveghere video și la sistemul de securitate la incendiu. “Lucrările de conformare a construcției la cerințele legale de securitate la incendiu nu au fost demarate, fapt pentru care, la momentul producerii incendiului, la nivelul Pavilionului nr. V se regăseau neconformități, a căror remediere ar fi putut reduce semnificativ consecințele incendiului. Neconformitățile vizau pereții căilor de evacuare (dintre saloane și culoarul de acces) ce nu erau rezistenți la foc și instalația de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu, care nu era cu acoperire totală, fiind supravegheate doar culoarele, birourile, camerele medicilor și asistentelor”, se mai arată în raport. Iar o altă concluzie a fost aceea a “încălcării prevederilor legale în ceea ce privește organizarea serviciului prestat în domeniul de prevenire și stingere a incendiilor de către societatea care s-a ocupat de acest serviciu”.

Inspectorii Corpului de Control au monitorizat, dar au mai luat și vacanță

Ancheta Corpului de Control a fost cerută de fostul premier Florin Cîțu imediat după producerea incendiului și a fost finalizată pe 22 aprilie 2021, după aproape trei luni și după ce Cîțu l-a dat afară din Guvern pe ministrul USR-PLUS al Sănătății, Vlad Voiculescu. Remanierea acestuia din urmă s-a produs pe 14 aprilie.

Din datele furnizate de procurori, aflăm maniera în care a acționat Corpul de Control al prim-ministrului.

Conform unui răspuns furnizat “Sursa Zilei” de Parchetul General, Raportul de control a fost înaintat abia la data de 27 aprilie 2021 de către Guvern și Parchetului Tribunalului București – care instrumentează dosarul 177/P/2021, cu privire la incendiul propriu-zis. În acest dosar, se fac încă cercetări “cu privire la infracțiunea de distrugere, care a avut ca urmare dezastrul”. În cazul de față, pentru că, prin dezastrul generat, a avut loc decesul a două sau mai multor persoane, pedeapsa prevăzută de Noul Cod Penal este închisoarea de la 5 la 12 ani. Parchetul Tribunalului București precizează că Raportul Corpului de control reprezintă mijloc de probă în acest dosar.

Șocant, însă, este modul în care același Corp de Control al Prim-ministrului a înțeles să monitorizeze remedierea problemelor depistate. În răspunsul oficial, instituția arată că “a stabilit un set de recomandări pentru utilizarea surselor de oxigen la nivelul spitalelor” și că “a solicitat Ministerului Sănătății transmiterea acestora cu celeritate către toate unitățile din subordine”. Ei bine, Corpul de Control susține că “Ministerul Sănătății nu a răspuns dacă acest set de măsuri/ recomandări a fost transmis unităților din subordine”, motiv pentru care a mai făcut încă trei astfel de solicitări. Una în luna mai, alta în luna iunie, după care a urmat o pauză de vacanță în luna iulie, fiind transmisă o ultimă astfel de solicitare în luna august a anului trecut. La care ministerul condus la acea dată de Ioana Mihăilă nu a răspuns.

Abia după patru luni de la finalizarea Raportului, Corpul de Control a înaintat o adresă similară și către Institutul “Matei Balș“, nici la aceasta nefiind primit vreun răspuns.

Mișcare “la rupere”. A sesizat DNA

În lipsa unei comunicări inter-instituționale, Corpul de Control a decis să facă o mișcare “la rupere”. “Astfel, am continuat pe calea legală, prin sesizarea Direcției Naționale Anticorupție cu privire la posibile fapte de natură penală în legătură cu atribuirea unor contracte societății care a prestat serviciul de prevenire și stingere a incendiilor, prestare care, de asemenea, poate fi o presupusă faptă penală”, mai arată instituția în răspunsul înaintat pentru “Sursa Zilei”.

Despre aceste contracte încheiate cu firma Midan Fire Exit SRL, din Pantelimon, presa a relatat, la începutul anului trecut. Însă, după un an de la tragedie, aflăm, dintr-un răspuns oferit de către DNA, că “o parte din aspectele semnalate într-un Raport al Corpului de control al Prim-ministrului fac obiectul unui dosar penal, în care se efectuează cercetări “in rem”. Dosarul are ca obiect suspiciuni de comitere numai a unor infracțiuni asimilate celor de corupție, care atrag competența de soluționare a DNA”.

Cine conduce Corpul de control al Prim-ministrului

Din toată această înșiruire de informații se poate trage concluzia că ancheta administrativă a Corpului de control a fost una sumară, finalizată cu conturarea unor suspiciuni și cu o preocupare scăzută față de modul în care remedierea acestor suspiciuni a fost pusă în practică. Cele două dosare penale, unul deschis la Parchetul Capitalei, celălalt la DNA par să aibă același traseu, deși se împlinește un an de la tragedia de la Institutul “Matei Balș“.

Concluzie amară, având în vedere că instuția Corpului de control al Prim-ministrului este condusă de un fost procuror, ieșit la pensie din calitatea de judecător.

De fapt, Silviu Gabriel Barbu nu a stat decât o lună “pe bară”. La data de 28 decembrie 2020, președintele României, Klaus Iohannis, a emis Decretul nr. 1.142/2020, prin care “la data de 1 ianuarie 2021, domnul Silviu Gabriel Barbu, judecător la Curtea de Apel București, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării”.

Nici nu se uscase bine cerneala pe acest decret, că, prin Decizia nr. 81 din 27 ianuarie 2021 a fostului premier Florin Cîțu, “începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Silviu Gabriel Barbu se numește în funcția de secretar de stat, șef al Corpului de Control al Prim-Ministrului”. Prilej numai bun pentru a cumula pensia specială cu indemnizația de secretar de stat. Două zile mai târziu, a avut loc tragedia de la “Matei Balș“.

Fost procuror militar, actualul șef al Corpului de Control a lucrat, în primul mandat al lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, pe postul de consilier legislativ la Administrația Prezidențială. Funcție din care a demisionat, în 2007, în urma unui scandal dezvăluit de presă care a publicat înregistrarea unei discuții cu decanul Facultății de Drept de la Universitatea din Brașov despre un examen pe care cumnatul său nu reușise să-l treacă.

Conform informațiilor obținute de “Sursa Zilei”, Silviu Gabriel Barbu este și notar public suspendat, la Întorsura Buzăului, este absolvent al Colegiului Național de Apărare și al Colegiului Național de Informații de la Academia Națională de Informații.

De asemenea, din mai până în noiembrie 2012, a fost subsecretar general adjunct la Ministerul Justiției, ocupându-se cu coordonarea Administrația Națională a Penitenciarelor. Funcția de la Minister i-a adus și un post de membru în Comisia Specială de Retrocedare, de unde, într-un final, a fost înlocuit de celebrul secretar de stat Ovidiu Puțura.

Raluca DAN

Andrei DUMITRESCU