21.4 C
București
vineri, 22 octombrie 2021 - 16:33

UDMR propune pedepsirea greșelilor comise de magistrați

spot_img

UDMR a depus la Senat o propunere de modificare a Codului de procedură penală, în sensul ca reaua-credinţă şi grava neglijenţă a funcţionarilor publici care au cauzat situaţii generatoare de daune să constituie abuz în serviciu şi să se pedepsească.

Iniţiativa vizează modificarea şi completarea art. 542 din Cpp în sensul introducerii unui nou alineat potrivit căruia “fapta persoanei care cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a comis una din acţiunile care au condus la situaţia generatoare de daune constituie abuz în serviciu şi se pedepseşte conform art. 297, alin. 1”, scrie agerpres.ro.

Articolul 297 din Codul penal face referire la abuzul în serviciu, iar alineatul 1 stipulează că “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Articolul 542 din Cpp se referă la acţiunea în regres, iar parlamentarii UDMR propun modificarea alineatului 1 în sensul că “în cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 541, precum şi în situaţia în care statul român a fost condamnat de către o instanţă internaţională pentru vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 538 şi 539, acţiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate trebuie îndreptată împotriva persoanei care a provocat situaţia generatoare de daune”.

În prezent alineatul 1 al art. 542 prevede faptul că “(…) acţiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate poate fi îndreptată împotriva persoanei care, cu rea-credinţă sau din culpă gravă, a provocat situaţia generatoare de daune sau împotriva instituţiei la care aceasta este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exerciţiul profesiunii”.

Alineatul 2 al aceluiaşi articol din Cpp prevede, în prezent, că statul trebuie să dovedească în cadrul acţiunii în regres, prin ordonanţa procurorului sau hotărâre penală definitivă, că cel asigurat în condiţiile alin.1 a produs “cu rea-credinţă sau din culpă gravă profesională eroarea judiciară sau privarea nelegală de libertate cauzatoare de prejudicii”.

Potrivit expunerii de motive, propunerea legislativă are în vedere şi aspecte referitoare la dreptul persoanelor suspecte sau acuzate în cadrul procedurilor penale de a beneficia de prezumţia de nevinovăţie până la dovedirea vinovăţiei prin hotărâre definitivă, precum şi consolidarea dreptului de a fi prezent la propriul proces.

Reprezentanţii UDMR amintesc faptul că Directiva privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale a fost adoptată de către Parlamentul European şi Consiliul UE la data de 9 martie 2016, intrând în vigoare la data de 31 martie 2016.

Valeriu Motoc