duminică, 17 ianuarie 2021 - 15:42

Tudorel Toader, despre controlul IJ la DNA: “Raportul îmi dă libertatea să înclin balanța”. Ce va conta în decizia ministrului justiției

Cât timp vor avea imunitate bolnavii de COVID. Cei cu anticorpi pot avea încă virusul și îl pot transmite (Studiu)

Cercetări preliminare făcute de oameni de știință de la Institutul de Sănătate Publică din Anglia arată că reinfectările celor care au trecut deja prin...

Băncile explică de ce s-a creat registrul electronic pentru ANAF

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a spus, răspunzând unei solicitări ZF, că noul registru electronic prin care ANAF colectează date despre conturile companiilor şi...

Vaccinul nu ne scapă de restricții. Masca va mai fi folosită mult timp

Adrian Streinu Cercel a făcut astăzi doza de rapel a vaccinului anti-covid-19 și a explicat cu această ocazie că, în urma testelor făcute asupra...

Restricții noi în Italia, după creșterea numărului de cazuri COVID

Numărul crescut al cazurilor de infectare cu noul coronavirus le-a determinat pe autoritățile din Italia să înăsprească din nou regulile de combatere a pandemiei,...

Ministrul justiției, Tudorel Toader, a explicat, miercuri seară, la emisiunea “Sinteza zilei”, de la Antena 3, motivul pentru care a cerut controale de fond la DNA și la Parchetul General, dar și cum va lua o decizie în privința conducerii DNA după votul consultativ al Secției de procurori a CSM pe raportul Inspecției Judiciare.

Principalele declarații ale ministrului justiției:

Despre controlul la DNA:

  • Toate activitățile care se petrec în domeniul justitiei sunt majore. Și azi am participat în Secția pentru procurori a CSM la audierea unora dintre membrii echipei care au realizat controlul la DNA. Eu am exprimat și exprim nedumerirea – de ce echipa a fost formată din 6 membri care ulterior s-au divizat: 3 au o opțiune, 3 au o opțiune diametral opusă, astfel încat nu au o majoritate. Sectia de procurori a CSM va da un vot pe raportul de control la DNA cel mai probabil marțea viitoare. Votul este consultativ. Dar sunt preocupat de argumentele care stau la baza avizului.
  • Pe mine, ca ministru al justitiei mă ajută în evaluare faptul că, la rândul lor, inspectorii judiciari au avut poziții diferite. Câtă vreme lucrurile sunt în balanță, mie îmi dă acest raport libertatea de a înclina balanța. Ce vreau să vă spun: indiferent de concluzia pe care o voi trage, nu mă voi raporta doar la raportul de control. Îl voi integra în rezultatele de ansamblu ale entităților controlate. În activitatea acestor entități sunt multe elemente pe care le voi la în considerare. Vă dau un exemplu  – dar nu vreau să creadă cineva ca m-am pronunțat într-o direcție, nu mă voi antepronunța: în raport nu face nimeni vorbire că în activitatea entităților controlate au existat conflicte juridice de natură constituțională.
  • Eu nu am solicitat Inspecției Judiciare acest control, doar pentru a le da de lucru. De zece ani de zile, DNA, Parchetul de pe lângă ÎCCJ, nu au fost supuse unui astfel de control. Orice entitate este periodic controlată. Aici este cheia echilibrului puterilor, controlul reciproc al puterilor, ca nu cumva una să iasă de sub controlul celorlalte. (…)Concluzia mea nu se bazează exclusiv pe acest raport.
  • De exemplu, CCR este controlată de Curtea de Conturi, sub aspectul cheltuirii banului public. Dincolo de bani, mai importantă este libertatea omului. Garanțiile constituționale. Cineva trebuie să vadă dacă preț de un deceniu, o autoritate respectă sau nu valorile constituționale, drepturile fundamentale, că nu face Justiție selectivă.
  • (…)Procurorul Mihaiela Iorga Moraru mi-a furnizat suficiente date care să conteze în concluziile pe care le voi lua. Este un fel de puzzle. (…)Vă rog să nu trageți concluzia în privința unei anumite opțiuni.

 Despre Legile justiției:

  • Demersul pentru modificările Legilor Justiției a aparținut CSM. Legile își arătaseră limitele în aplicare. Proiectul a stat la CSM în analiză până anul acesta, a revenit la Ministerul Justiției, l-am adaptat, am ținut cont de propuneri.
  • Eu nu am respins propunerile CSM, majoritatea celor reținute în proiect, sunt formulate de CSM. Avizul trebuia dat pe soluții. Nu poți da un aviz negativ pe soluții pe care tu le-ai propus. Nu poți să dai aviz negativ pe propunerile de punere în acord cu prevederi ale CCR.
  • O întrebare este de ce proiectul a plecat de la Ministerul Justiției direct în Parlament și s-a dus la Guvern? Vom vorbi despre numirea procurorilor de rang înalt, ce necesită consultarea Comisiei de la Veneția. De la Guvern proiectul nu putea să plece fără avizul Comisiei. De la comisia din Parlament, discuția poate începe. În acest timp vine avizul Comisiei, se reia dezbaterea și astfel amânăm o ținere pe loc a pachetului modificărilor.
  • Comisia dă recomandări. Acestea au puterea lor, venită de la cea mai înaltă autoritate în materie de constituționalitate. Toți ne îndreptăm spre aceleași standarde. Chiar dacă nu au putere juridică aceste avize, toată lumea ține cont de ele.

Despre independența Inspecției Judiciare:

Încă de pe 23 august, am enunțat cele trei posibilități privind Inspecția Judiciară. Spuneam atunci că există și varianta de a o reglementa ca o autoritate autonomă, independentă, care să nu se afle nici la CSM, nici la Ministerul Justiției. Atunci enunțam o incompatibilitate între Inspecția Judiciară și CSM. O incompatibilitate funcțională, normativă – CSM, cel controlat, elaborează regulamentul controlorului. Controlatul face regulile controlorului. (…)am venit cu propunerea ca Inspecția să fie autonomă, propunând ca în termen de șase luni de la adoptarea proiectului de modificare să fie adoptată o lege care să reglementeze modul de funcționare al Inspecției Judiciare.

Despre răspunderea magistraților

  • Obligațiile mele mă direcționează spre perfectarea legislației. Eu am propus, nu o lege a răspunderii magistraților, este un capitol, am propus o modificare și o aducere a procurorilor și judecătorilor, respectându-le independența, dar aducându-i sub perspectiva răspunderii juridice.
  • În Constituție scrie: statul răspunde pentru erorile judiciare. În numele statului răspunde Ministerul de Finanțe. În acest moment, dacă statul plătește și știm bine că plătește despăgubiri stabilite de instanțele naționale și CEDO, plătim de la buget. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului care a comis eroarea. Noi am înlocuit acest facultativ cu obligația. Am adus răspunderea, din punct de vedere al prescripției, la cel de drept comun, de trei ani.
  • Garanțiile constituționale se păstrează, dar statul este obligat să își recupereze banii, de la magistratul care a comis eroarea cu rea-credință sau neglijență.

Știre în curs de actualizare.

 

Studenții de la medicină din Cluj, interziși în spitale, fără vaccin COVID

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie Cluj (UMF Cluj), Anca Buzoianu, a anunțat că studenții care refuză vaccinul nu vor intra în spitale, pentru a...

Testarea COVID în școli, după redeschiderea din 8 februarie

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan, a explicat cum se va face testarea COVID-19 în școli, în contexrtul în care autoritățile vor...

Vaccinare în stand-by, în Norvegia, din cauza prea multor decese la persoane vârstnice

Norvegia a înregistrat un total de 29 de decese la persoanele de peste 75 de ani care au primit prima doză de vaccin anti-Covid,...

DNA clasează dosarul Chiliman-Moisescu, după ce i-a reținut în 2015

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a clasat dosarul în care fostul primar PNL al Sectorului 1, Andrei Chiliman, era acuzat că ar fi primit comisioane în...

Gafa Guvernului Cîțu, pe banii românilor

Angajatorii din România sunt bulversați de o gafă a Guvernului Cîțu. Executivul a uitat să precizeze în hotărârea prin care a fost mărit salariul...