4.6 C
București
marți, 26 octombrie 2021 - 2:43

Tratamentul prin scurgerea sângelui încă se întâmplă în părţi ale lumii

spot_img

 

În umbra celei mai mari moschei din India şanţurile sunt pline de sânge. E o scenă bizară dacă nu aţi mai văzut vreodată acest tip de tratament, cunoscut şi ca flebotomie (atunci când este practicat într-o instituţie medicală autorizată). Însă ceea ce se întâmplă în India este departe de ceea ce ar aproba un medic.

În primul rând, oamenii înfăşoară mâinile şi picioarele pacienţilor pentru a controla fluxul de sânge. Apoi folosesc lame de ras pentru a le înţepa mâinile şi picioarele, iar sângele se scurge într-un şanţ colorat roşu de tratamentele anterioare.

Cei care sângerează par a fi fericiţi totuşi. Doar au plătit pentru acest serviciu. Se duc acolo pentru a se vindeca de orice, de la artrită la cancer.

Întrebarea este însă ‘de ce?’ Cum de tratamentul acesta încă există? Răspunsul este destul de simplu: în principiu, placebo.

Muhammad Gyas îşi conduce afacerea de flebotomie în grădina moscheei Jama Masjid din Delhi. Spune că durerea şi boala au loc “atunci când sângele se strică”, aceeaşi premisă care se folosea şi în timpul lui Hipocrate (acum peste 2000 de ani).

Flebotomia este chiar mai veche de atât, ajungând până în vremea egiptenilor, în urmă cu cel puţin 3000 de ani. A rămas ca o obsesie a multor medici din Occident până în secolul al XIX-lea şi încă era recomandată ca tratament pentru pneumonie într-un manual medical din 1942.

Deci, cum funcţionează?

Flebotomia ajută într-adevăr oamenii care suferă de anumite anomalii ale sângelui. Medicii o folosesc în cazul policitemiei (un număr anormal de mare al celulelor roşii din sânge) şi în cazul hemocromatozei (prea mult fier în sânge).

Un studiu preliminar sugerează beneficiile flebotomiei în cazul diabeticilor cu prea mult fier în sânge, însă este departe de a fi considerat un tratament general al bolii. Un alt studiu din 2012 a captat atenţia presei când a arătat că atunci când 33 de persoane care au renunţat la o jumătate de litru de sânge au afişat niveluri mai bune de colesterol şi de tensiune arterială.

Însă niciunul nu exclude efectul placebo, care cu siguranţă a contribuit la popularizarea flebotomiei în trecut. În plus, medicii susţin că lipsa fierului din sânge afectează sănătatea cardiovasculară, deci potenţialul beneficiu al acestui tratament este neclar.

Între timp, epuizarea stocului de sânge din corp poate fi riscant. Nu trebuie luată în considerare doar pierderea efectivă de sânge care poate provoca stop cardiac, ci şi faptul că oamenii care sunt deja bolnavi riscă să ajungă anemici şi să se infecteze cu diferite alte boli. Ca să nu mai vorbim de faptul că, în majoritatea cazurilor, flebotomia nu vindecă nimic.

Cum a ‘murit’ această practică?

Deşi în anii 1700-1800 flebotomia era foarte populară, a început să piardă teren atunci când Pierre Louis, fondatorul statisticii medicale, a reuşit să convingă doctorii să se bazeze pe date statistice, ci nu pe ‘recuperările anecdotice’ ale pacienţilor care au fost supuşi flebotomiei. O analiză deosebit de importantă a arătat că flebotomia nu ajuta absolut deloc pacienţii care sufereau de pneumonie. După multe dispute între medici în jurul anilor 1850, practica a început să dispară.

Însă, din păcate pentru cei care ajung să sufere de alte boli după un asemenea tratament, flebotomia încă se practică în câteva colţuri ale lumii.

Octavian Cătuşanu