11.2 C
București
marți, 19 octombrie 2021 - 22:41

The Economist: Iresponsabilitate, incompetență și corupție, dezvăluite de tragedia de la Colectiv

spot_img

Dezastrul de la clubul Colectiv din București întrunește multe dintre tarele care au ținut România pe loc după căderea comunismului: iresponsabilitate, incompetență și corupție, notează publicația The Economist, într-un comentariu ce va apărea în ediția de sâmbătă.

Schimbarea premierilor în România nu are nimic special, însă schimbarea lor pe motive de corupție sau incompetență este fără precedent.

Dar schimbarea întregului sistem politic disfuncțional este încă o perspectivă descurajantă și îndepărtată, scrie The Economist în ediția online.

De la demisia guvernului lui Victor Ponta săptămâna trecută, românii încep să simtă o undă de optimism, după 25 de ani de progrese intermitente în construirea instituțiilor și consolidarea statului de drept.

Cauza imediată este o tragedie — un incendiu urmat de o busculadă în clubul bucureștean Colectiv, la sfârșitul lui octombrie, amintește publicația citată.

Dezastrul întrunește multe dintre caracteristicile care au ținut țara pe loc: iresponsabilitate (folosirea artificiilor într-un subsol izolat fonic cu polistiren), incompetență (clubul era prost administrat, iar serviciile de urgență prost pregătite) și, aparent, corupție (imobilul pare să nu fi fost controlat corespunzător și să nu fi avut autorizațiile necesare), scrie sursa citată.

După incendiu, românii au ieșit în stradă, într-unele din cele mai mari proteste de la căderea comunismului.

Sub sloganul “Corupția ucide”, ei au cerut demisii și inculpări, dar și scăderea numărului de parlamentari, noi legi anticorupție și salarii mai mari pentru funcționari pentru a reduce tentația mitei.

Instituțiile au părut inițial descumpănite. Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a răspuns declarând că tinerii ar fi mai în siguranță dacă ar merge la biserici decât în cluburi.

Prim-ministrul Victor Ponta a demisionat pe 4 noiembrie, aceasta fiind prima dată în istoria post-comunistă a României când un lider a renunțat la funcție la presiunea publică, notează The Economist.

Răsturnarea lui Ponta, adaugă publicaţia, este punctul culminant al unei lupte începute în 2003, când un Parchet independent, DNA, a fost înființat la ordinul Uniunii Europene, la care România încerca să adere.

Deși mare parte din sistemul de justiție continuă să se împotrivească reformelor, DNA este acum una dintre instituțiile cele mai respectate ale României. Susținută puternic de UE și de SUA împotriva atacurilor politice interne, DNA și-a consolidat constant puterea de-a lungul anilor, punând capăt prezumției de impunitate totală ce a marcat multă vreme clasa politică.

DNA îl are în vizor și pe Victor Ponta. O anchetă care a durată 4 luni a condus la acuzații de fals, spălare de bani și evaziune fiscală, toate datând din perioada anterioară intrării sale în politică. Dacă nu ar fi reușit să-și păstreze imunitatea parlamentară, acțiunile sale din perioada mandatului ar fi fost și ele în vizor. El neagă toate învinuirile și acuză DNA de răzbunare politică, mai scrie The Economist.

Afectat de alte controverse (precum cea de presupus plagiat), Ponta a eșuat în tentativa de a deveni președinte la alegerile de anul trecut. A fost învins de austerul Klaus Iohannis, primarul cu mai multe mandate al Sibiului. Alegerea unui etnic german protestant a însemnat o îndepărtare binevenită de la etno-naționalismul febril care a marcat părți din spectrul politic românesc după căderea comunismului.

Președintele Iohannis a desemnat acum ca prim-ministru un tehnocrat, pe Dacian Cioloș, un fost comisar european pentru agricultură. În ipoteza că va obține votul de învestitură al parlamentului (ceea ce este foarte probabil, având în vedere cât de zguduite sunt partidele politice de revoltele din ultimele zile), Cioloș va conduce guvernul până la alegerile legislative din decembrie 2016. În această perioadă, el poate forma nucleul unei noi grupări, aducându-i în viața politică oficială pe protestatarii din stradă, care până acum au evitat contactul cu partidele politice, adaugă publicația citată.

Oameni noi la vârf și nerăbdarea populației față de trecut sunt condiții necesare pentru ca România să devină un stat european modern. Nu însă și suficiente. Crearea de instituții este dificilă într-o țară căreia îi lipsește tradiția lor, concluzionează The Economist.