Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuită sâmbătă. Tradiții și superstiții

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul va fi prăznuită sâmbătă, prin post. Sărbătoarea – care încheie anul bisericesc – este asociată unor obiceiuri şi superstiţii, precum folosirea cuțitului sau interdicţia consumării unor alimente ca varza sau pepenele, care amintesc de forma capului.

Biserica Ortodoxă a rânduit ca, de Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, să se ţină post, în orice zi a săptămânii ar cădea această sărbătoare, în amintirea celui mai aspru postitor şi zelos propovăduitor al pocăinţei.

În ziua Tăierii Capului lui Ioan Botezătorul sunt interzise căsătoriile, petrecerile sau alte manifestări mai zgomotoase, aceasta fiind considerată o sărbătoare pentru meditaţie şi îndreptarea greşelilor.

În popor există numeroase legende despre Sfântul Ioan Botezătorul. O asemenea legendă îl înfăţişează pe Sfântul Ioan drept un singuratic care se refugiază într-o pădure pentru reculegere şi răscumpărarea păcatelor. Într-o altă legendă, Dumnezeu îl îndrăgeşte nespus datorită modului extrem de simplu în care-şi făcea rugăciunea şi tocmai de aceea îl alege să-i boteze fiul.

În zonele de sud ale României se crede că Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre sfinţii cei mai apropiaţi de Dumnezeu, în timp ce bucovinenii îl consideră – alături de Sfântul Neculai – patronul pruncilor, cel ce are grijă ca aceştia să nu moară nebotezaţi.

În tradiţia populară, aceasta zi tristă a Tăierii Capului Sfantului Ioan Botezatorul era cunoscută drept “Sfântul Ioan cap tăiat”, “Santion de toamnă”, “Crucea mică” sau “Brumăriul”.

O datină foarte răspândită pe vremuri presupunea începerea în această zi a unui post special, aproape negru, care dura aproximativ două săptămâni, pâna la Ziua Crucii (14 septembrie).

În acestă zi, potrivit tradiţiei, este bine să nu se mănânce o serie de alimente a căror formă amintesc de cea a capului, precum roşii, pepeni şi alte fructe, şi să nu se consume băuturi de culoare roşie.

Unii mănâncă în această zi doar struguri, în timp ce alţii ţin post negru toată ziua.

În lumea tradiţională a satului nu se tăia nimic cu cuţitul, toate alimentele de la masă se rupeau cu mâna. O altă interdicţie era cea a folosirii măturii, care ar deranja liniştea morţilor.

NICIUN COMENTARIU