34.5 C
București
luni, 17 iunie 2024 - 17:45
No menu items!

Superstiții în Duminica Slăbănogului. Este ziua când Mântuitorul Hristos a vindecat un slăbănog 

spot_img

Duminica a IV după Paști mai este denumită și Duminica Slăbănogului de la Vitezda. Este ziua când Mântuitorul Hristos a vindecat un slăbănog în zi de sâmbătă.

In Duminica Slabanogului, cea de-a patra  duminica dupa Paste, biserica crestin ortodoxa celebreaza una din vindecarile minunate si pline de talc infaptuite de Iisus Hristos, asa cum este mentionata in Evanghelia dupa Ioan 5: 1-15

Ce reprezintă Duminica Slăbănogului

Sfantul Ioan Gura de Aur credea ca sarbatoarea iudeilor pomenita mai sus era cea a cincizecimii, sau „sarbatoarea saptamanilor,” ce avea loc la 50 de zile dupa Pastele evreiesc.

Aceasta sarbatoare era asociata cu secerisul de primavara, marcand vremea darurii celor dintai fructe, a noilor grane catre Dumnezeu. Totodata, cu aceasta ocazie era comemorata primirea de catre Moise a celor zece porunci.

Numele scaldatoarei Vitezda (sau Bethesda ori Bet ‘Eshda) are semnificatia de „casa curgerii” sau „casa harului.

Potrivit Sfantului Augustin, cele cinci pridvoare ale scaldatoarei Vitezda reprezinta Torahul ori Legea Mozaica, cuprinzand primele cinci carti din Vechiul Testament.

Din aceasta cauza, Sfantul Augustin era de parere ca aceasta scaldatoare sau apa ei simbolizeaza poporul evreu. El zicea: „Cele cinci porti (pridvoare) semnifica Legea, purtand boala, si nu vindecandu-i de ea; scotandu-i la iveala leacul fara a-i lecui.

Se poate spune, asadar, ca Dumnezeu a dat Legea poporului sau, care era cufundat in pacate si stricaciune, pentru a-l invata cum sa traiasca dar, in cele din urma, nu l-a putut scapa de moartea spirituala.

Legea nu i-a putut darui viata (vesnica) sau viata dupa moarte.

Asa cum credeau evreii din acea vreme, numai atunci cand apa scaldatoarei era tulburata avea efecte vindecatoare. Aceasta tulburare a apei era vazuta de Sfantul Augustin drept o intruchipare a mortii lui Iisus. Sfantul Augustin spunea:

„Dupa ce apa era tulburata, numai cel care se arunca primul in ea era vindecat; oricine venea dupa aceea in scaldatoare o facea degeaba.

Ce poate insemna aceasta decat ca numai Unul, Hristos, a venit catre poporul evreu; Iar El facand aceasta marete fapta, invatand lucruri bune, i-a tulburat pe pacatosi, a tulburat „apa” prin prezenta Sa, si a starnit-o catre propria Lui moarte?… Din aceasta cauza, a merge in apa tulburata inseamna a crede in moartea Domnului. Numai unul putea fi vindecat, semnificandu-se astfel unitatea: oricine venea dupa cel dintai nu era lecuit, intrucat oricine se afla in afara unitatii nu putea fi lecuit.”

Scaldatoarea este un simbol al botezului. In practicile bisericii crestine timpurii, dupa o perioada de invatare si punere la incercare, novicii erau botezati cu ocazia sarbatorii Invierii lui Hristos, intrucat prin botez, ei impartaseau cu adevarat moartea si invierea Domnului, asa cum mentioneaza Sfantul Pavel in Epistola catre Romani, capitolul 6: „Deci ne-am îngropat cu El, in moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, asa sa umblam si noi intru innoirea vietii; Caci daca am fost altoiti pe El prin asemanarea mortii Lui, atunci vom fi partasi si ai invierii Lui…”  In saptamanile urmatoare acestui eveniment, acesti noi iluminati crestini era instruiti mai departe in sfintele invataminte, si capatau o intelegere mai profunda a botezului si euharistiei.

Pilda slabanogului este citita in cea de-a patra duminica dupa Paste in biserica ortodoxa ca o reamintire a intelesului botezului si invierii.

Pornind de la cei 38 de ani de suferinta ai „slabanogului”, Sfantul Augustin s-a simtit indemnat sa exploreze un numar apropiat, patruzeci. Numarul 40 semnifica capacitatea unui om de a se indeparta de dragostea pentru viata lumeasca. El reprezinta puterea de a-ti infrange ispita pentru lucrurile trecatoare si a posti.

Este vorba despre acea postire, indepartare de lume, care duce catre perfectionarea credintei. Din aceasta cauza, atat Domnul nostru, cat si Moise si Ilie, reprezentanti ai legii lui Dumnezeu si ai profetilor, au postit timp de 40 de zile.

D.Constantin