8.4 C
București
joi, 28 octombrie 2021 - 1:43

Stinge cineva lumina la PNL?

spot_img

 SR Stanescu

  • Sorin Roşca Stănescu

     

Eu cred că nu. Chiar dacă sunt mulţi care s-ar bucura să pună lumânarea la căpătâiul acestui partid istoric. Şi totuşi? Nu care cumva, în acest moment, PNL traversează o criză de mari proporţii? Care i-ar putea fi fatală? Şi dacă răspunsul este afirmativ, atunci se pune întrebarea: ce soluţii există pentru că, în final, criza să se transforme nu în pierdere, ci în câştig?

Nu e o glumă. Conducerea unui întreg partid demisionează. Este conducerea celui mai mare partid din opoziţie. Va urma, inevitabil, un Congres Extraordinar. Până atunci, vor trece multe zile. În care oamenii politici vor face manevre. Îşi vor organiza unii altora ambuscade. Vor exista diversiuni. PSD este interesat în distrugerea PNL. Pentru că s-ar alege cu o parte din electorat. Şi pentru că ar avea un adversar mai puţin. Celelalte partide din opoziţie ar avea şi ele ceva de câştigat, dacă, la capătul crizei, PNL ar sucomba sau s-ar rupe sau ar ieşi mai slab decât a intrat. Care ar fi scenariile înţelepte? Altele decât cele sinucigaşe? Pentru a reuşi să răspundem la această întrebare, să vedem care ar putea fi scenariile fatale acesutui partid istoric.

Unul, care se vehiculează în aceste zile din ce în ce mai vocal, este reîntoarcerea alături de PSD şi refacerea USL. Ponta este interesat să-şi asigure astfel victoria la prezidenţiale. Şi să-i canibalizeze mai uşor pe liberali. Se bazează pe faptul că a reuşit să-l covinga pe Calin Popescu Tariceanu, oferindu-i funcţia de preşedinte al Senatului, să facă diligentele necesare pentru preluarea conducerii partidului său, într-o altă variantă, pentru a-l rupe şi a lua, dacă nu stampila PNL, măcar o parte cât mai consistentă a acestui partid, readucând-o în curtea socialiştilor. În oricare dintre formule, acest scenariu va duce, mai devreme sau mai târziu, la distrugerea PNL.

Un alt scenariu sinucigaş este o înţelegere a dreptei, dusă atât de departe, încât să conducă şi la un pact cu Traian Băsescu. În sensul că, în schimbul sprijinului acordat de Băsescu şi sub presiune externă, PNL să accepte, de dragul adjudecării funcţiei prezidenţiale, să-i ofere lui Traian Băsescu pe tavă, cu primul pilej, conducerea Guvernului. Traian Băsescu prim-ministru reprezintă un coşmar nu numai pentru România, ci şi sau, în primul rând, pentru Partidul Naţional Liberal, pe care, din această poziţie, mai devreme sau mai târziu, actualul locatar de la Cotroceni l-ar distruge.

Şi atunci, realist vorbind, ce e de făcut? În primul rând, este limpede că se impune o mişcare în plan extern. Crin Antonescu a propus astăzi ceea ce eu unul afirm, de luni de zile, că se va întâmpla. Şi anume că liberalii romani să părăsească Grupul ALDE şi să se afilieze, dând astfel mai multă consistenţă, familiei popularilor europeni. În acest fel, avem certitudinea că viitoarea conducere la nivelul UE va fi adjudecata de dreapta. Iar în plan intern, cred că a sosit momentul că, la Congresul Extraordinar, PNL să ia decizia fuziunii, prin absorbţie, cu PDL. Evident, după o negociere prealabilă şi serioasă a funcţiilor de comandă din partid. Apoi, aceasta dreaptă, care ar dobândi o consistenţă de circa 35 la sută, urmează să-şi propună candidatul pentru funcţia prezidenţială. Care va fi candidatul dreptei. În măsura în care Crin Antonescu nu şi-a pierdut suflul şi are un potenţial de creştere, el ar putea fi foarte bine acest candidat al dreptei, deţinând sau nu funcţia de preşedinte PNL.

Dacă se procedează cu înţelepciune, dar fără prea multe ezitări, atunci tot ceea ce urmează să se întâmple în PNL, spectaculos sau mai puţin spectaculos, va fi subordonat acestui proiect, care desparte definitiv acest partid de PSD, dar nu îl pune, sub nicio formă, în braţele lui Traian Băsescu.