Statutul Ierusalimului a ajuns în mod indirect în faţa Curţii Supreme a SUA

O lege federală adoptată de Congres autorizează ca, în cazul unui cetăţean american născut la Ierusalim, pe paşaportul acestuia să fie înscrisă menţiunea “Israel”

Ierusalim

Cei nouă judecători ai Curţii Supreme, cea mai înaltă autoritate judiciară americană, au fost sesizaţi indirect luni asupra “problemei sensibile” a statutului Ierusalimului, conform judecătoarei Elena Kagan, în cazul paşaportului lui Menachem Zivotofsky, născut în oraş şi cu părinţi americani, informează AFP.

Membrii Curţii păreau să aibă păreri divergente în legătură cu faptul dacă un paşaport american trebuie să reflecte politica externă a Statelor Unite, şi anume poziţia ţării asupra problemei statutului Ierusalimului, în acest caz, al unui cetăţean american născut în Oraşul Sfânt în 2002, relatează AFP.

Părinţii tânărului doresc ca menţiunea “Israel” să fie adăugată pe paşaportul acestuia, celei de “născut la Ierusalim”.

Comunitatea internaţională şi Statele Unite respectă însă o neutralitate strictă asupra acestei probleme, unul dintre multiplele puncte aflate în contencios de mai multe decenii între israelieni şi palestinieni, care revendică fiecare în parte suveranitatea asupra oraşului.

Departamentul de Stat, care emite paşapoartele, se limitează să numească oraşul ca loc de naştere.

Cu toate acestea, o lege federală a fost adoptată de Congres (semnată în 2002 de către fostul preşedinte George W. Bush) care autorizează ca, în cazul unui cetăţean american născut la Ierusalim, pe paşaportul acestuia să fie înscrisă menţiunea “Israel”.

Preşedintele Bush şi-a însoţit semnătura cu o declaraţie prin care condamna exact acest pasaj impus de către Congres – care presupune recunoaşterea oraşului drept capitală a Israelului – ca pe “o ingerinţă inacceptabilă în puterea constituţională a preşedintelui de a conduce politica externă a ţării”.

Constituționalitatea legii, sub lupa Curții Supreme

Astfel, Curtea Supremă este nevoită să examineze constituţionalitatea legii, luând în dezbatere problema separării puterilor între Executiv şi Legislativ şi prerogativele constituţionale ale Executivului în raport cu Legislativul în domeniul politicii externe.

O parte a judecătorilor par că vor să încline către Guvern, care reafirmă că Legislativul nu trebuie să afecteze prerogativele preşedintelui, iar alţi judecători apreciază că legea adoptată de Congres nu este o declaraţie politică.

Părinţii tânărului american susțin, prin intermediul avocatei Alyza Lewin, că textul Constituţiei nu acordă doar preşedintelui puterea să recunoască o ţară sau alta și sunt de părere că un paşaport serveşte la identificarea unui individ şi nu la proclamarea unei poziţii politice.

La polul opus, în opinia Guvernului, conform avocatului acestuia, Donald Verrilli, problema recunoaşterii unei anumite suveranităţi este “de domeniul Executivului”, iar susţinerea contrariului “sabotează credibilitatea preşedintelui”.

În martie 2012, Curtea Supremă a stabilit că solicitarea părinţilor de înscriere a menţiunii “Israel” pe paşaport este admisibilă din punct de vedere juridic, fără să se pronunţe pe fond în acest caz.

NICIUN COMENTARIU