Spălarea banilor – o afacere. Cum funcționa rețeaua la care a apelat și clientul Ioanei Băsescu, directorul Niș Petrol

    Un bucureştean a revoluţionat definiţia spălării banilor din Codul penal

    Corbu Mihai_SZ 

    În 2004 era un hoţ de haine, în 2014, maşina de spălat bani pusă la punct de el ar putea schimba modul de calculare a prejudiciului în dosarele de evaziune. După capturarea reţelei lui Tiberiu Negoescu, procurorii se gândesc să ceară redefinirea infracţiunii de spălare a banilor. Noua viziune n-ar mai trebui să-i oblige pe judecători să vadă evaziunea fiscală drept un act anterior spălării banilor (sursa banilor iliciţi), ci ca pe două infracţiuni concomitente.

    La 50 de ani, bucureşteanul Tiberiu Negoescu a rafinat până la detalii mecanismul spălării banilor. Arta sa consta în adaptarea firmelor suveică la nevoile clientului – adică obiectul de activitate al firmei care emitea facturi în fals era corelat cu cel al firmei din care erau scoşi banii. La Negoescu însă nu erau însă spălaţi doar banii negri. Zeci de celebrităţi au apelat la serviciile reţelei sale de suveici, pentru a scăpa de impozitul pe profit, dar şi pentru a ascunde sursa ilegală a unor venituri. Clienţii favoriţi erau cei care încasau de la stat sume uriaşe prin contracte cu ministerele PDL-iste. Alţii erau oameni cu afaceri în domeniul securităţii private, artei, comerţului sau asigurărilor. În dosarele desprinse din această investigaţie a Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, un procuror a Parchetului Capitalei a instituit un sechestru record: peste 10 milioane de euro. După finalizarea acestui caz, statul s-ar putea alege cu câteva hoteluri, terenuri în arii protejate, ambarcaţiuni de mare viteză şi probabil un elicopter privat – dacă instanţa va aplica măsura confiscării extinse.

    La 30 martie a.c., ora 12.00, poliţişti din Biroul de Investigaţii Criminale al Secţiei 15 au prins pe NEGOESCU TIBERIU-CONSTANTIN, 40 ani, domiciliat în sectorul 4, şi BRATU FLORIN, 46 ani, din sectorul 4, ambii fără ocupaţie, care aveau asupra sa articole de îmbrăcăminte, în valoare de 7.500.000 lei, a căror provenienţă nu au putut-o justifica. Din verificări a reieşit că sus-numiţii, cu puţin timp înainte, au sustras bunurile dintr-un magazin, situat în sectorul 4. Cercetările sunt continuate cu cei doi în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat

    Poliţiei Capitalei
    Buletin de presă – 31.03.2004

    Celebrităţile din lista lui Negoescu: de la Mihai Corbu, la contractorii ministerelor Udrea şi Paleologu

    Tiberiu Negoescu a fost prins de autorităţi abia după ce în portofoliul său se aflau peste 100 de clienţi, administratori sau acţionari ai unor firme, cărora le returna, contra unor comisioane de 5-10%, profitul neimpozitat şi nedeclarat la stat.

    Mihai Corbu – cel mai celebru dintre clienţii lui Tiberiu Negoescu. Fost director al Lukoil România, director al Niş Petrol, acţionar principal al companiei Capital Properties şi asociat în mai multe afaceri din domeniul energie, clientul notarului Ioana Băsescu, Mihai Corbu, este singurul dintre acuzaţii rămaş după gratii în acest dosar care se apropie de trimiterea în judecată. În firma Capital Properties, având ca domeniu de activitate „afacerile imobiliare”, Corbu era asociat cu piolotul de curse Radu Alexandru Mădălin Arhire. Cei doi au folosit în 2011 societatea pentru a intermedia vânzarea drepturilor de televizare pentru meciurile Ligii Profesioniste de Fotbal către reţeaua RCS-RDS. Tranzacţia s-a desfăşurat la preţul de 45 de milioane de euro, plus un comision de 5%.

    • Cătălin Marius Vişan – preşedintele Fundaţiei Artex şi patron al firmei Artex Services International SRL. În 2012 a încheiat un contract fabulos cu Ministerul Culturii (condus pe atunci de Theodor Paleologu) de renovare a muzeului Antipa pe 26 de milioane de euro. De contracte similare, pentru reamenajarea expoziţiilor, au beneficiat Muzeul de Istorie a Transilvaniei. Fundaţia Artex a obţinut numeroase finanţări din bani europeni prin Programul Operaţional Regional pentru „promovarea potenţialului turistic”. Tot firma lui Vişan a amenajat mai multe fântâni arteziene şi parcuri din banii Ministerului Dezvoltării (pe când era condus de Elena Udrea).

    • Constantin Niţă şi Marian Chira –  patronii lanţului de distribuţie Metedith. O societate cu capital integral românesc, înfiinţată în 1999, cu peste 5.000 de clienţi activi şi o cifră anuală de afaceri de 6 milioane de euro. Principal distribuitor de produse alimentare pentru Carrefour, Auchan, Profi, Mega Image. Cei doi parteneri apar în interceptările din dosar cărând banii spălaţi de reţeau Negoescu, într-un rucsac în maşinilor lor Mercedes şi BMW. Eu fost elilberaţi din arest, după o lună, cu control judiciar sub cauţiune.

    • Romeo Bocănescu – director general al Destine Broker, multiplu premiat al pieţiei de asigurări din România.

    • Viorel Sergovici – regizor, acţionar în mai multe companii de producţie cinematografică

    • Panaitescu Vlad Ioan – conduce Autentic Set SRL. Coordona echipele care s-au ocupat de decorurile pentru marile producții ale Pro TV: Românii au talent și Dansez pentru tine, dar și pentru filmele turnate pe platourile de la Buftea. Vlad Panaitescu lucrează pentru Studiourile Media Pro din 2000, ocupându-se şi de scenele pentru film, iar primul decor de film pe care l-a făcut a fost pentru „Filantropica”. Are în palmares Modigliani, Callas Forever, Amen și California Dreamin.

    • Valentin Răzvan Costache – candidat UNPR Sector 4, director general al firmei Protect Security SRL (protecţie şi pază). Asociat în D-Tek Technologies (comerţ cu echipamente informatice şi telecomunicaţii), Protect Security Technical Suport (arthitectură, inginerie şi consultanţă tehnică), Everon (consultanţă management). Consult&Job Group (consultanţă de management), Protouring Grup (hoteluri cazare).

    • George Şaguna – asociatul lui Gică Popescu în afacerea Doldora Bazar, ridicată cu un credit de la Unicredit Ţiriac.

    Etapele spălării banilor

    Pasul 1 – Tiberiu Constantin Negoescu şi Cristian Nicolae Păun au înfiinţat mai multe societăţi comerciale pe numele unor persoane care acceptau pentru 500 de lei să semneze documente ca administratori şi asociaţi. Societăţile comerciale au obiect de activitate construcţii, publicitate,a sigurări, dar niciuna nu funcţionează la sediile sociale declarate, nu deţin punctd e lucru, nu desfăşoară activităţi comerciale propriu-zise, nu deţin puncte de lucru sau angajaţi.

    Pasul 2 – Pentru a se asigura că vor avea controlul sumelor de bani încasate de la „clienţi”, Negoescu şi Păun „îi îndrumă” pe administratorii statutari să împuternicească pe conturi persoane de mare încredere – pe Camelia Georgeta Camelia şi Vanea Nicolae (un bătrân de aproape 80 de ani, care primea lunar la negru de 1.000 lei).

    Pasul 3 – La solicitarea a peste 100 de firme (prin administratori), firmele controlate de Negoescu şi Păun au emis facturi fiscale (pe sume comandate de administartori), fără ca livrările să fie vreodată făcute.

    Pasul 4 – Sumele „comandate” pentru spălare (contravaloarea facturilor) sunt virate în conturile scoietăţilor controlate de Negoescu şu Păun, de unde sunt retrase în numerar cu ajutorul cardurilor bussines.

    Pasul 5 – Sumele retrase în numerar sunt, în cea mai mare parte, restituite reprezentanţilor societăţilor comerciale care iniţial le-au plătit drept „contravaloare” a bunurilor/serviciilor „achiziţionate” doar scriptic de firmele controlate de Negoescu şi Păun.

    Mihaela Chiper

    NICIUN COMENTARIU