sâmbătă, 16 ianuarie 2021 - 11:45

Solstițiul de vară și „Luna Căpșună”, fenomen ce nu s-a mai văzut de 50 de ani

Avertizare de polei pe Autostrada A3. Deja s-au produs trei accidente

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române îi avertizează pe șoferi că pe autostrada A3 București – Ploiești sunt porțiuni acoperite cu polei,...

Avertizare pentru românii care călătoresc în Olanda

Ministerul Afacerilor Externe îi informează pe cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Regatul Țărilor de Jos că, potrivit informațiilor...

OMS, împotriva certificatelor de imunitate și a eliminării restricțiilor la călătorii internaționale

Organizația Mondială a Sănătății nu sfătuiește guvernele să ceară dovezi ale vaccinării sau imunității Covid ca o condiție pentru călătoriile internaționale, invocând „aspecte critice...

Priorități la vaccinare: Persoanele cu handicap și oamenii străzii, cuprinși în etapa a doua a campaniei

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat vineri că persoanele fără adăpost şi cele cu handicap vor intra în etapa a doua de vaccinare anti-COVID,...

Solstiţiul de vară din 2016, ce se petrece pe 21 iunie, fiind debutul verii astronomice, coincide pentru prima dată în ultimii 50 de ani cu fenomenul de Lună Plină.

Pentru prima dată după 1967, în ziua cea mai lungă a anului va fi Lună Plină. Astronomii o numesc „Luna Căpşună”, deoarece astrul va avea culoarea fructului.

Solstiţiul de vară 2016 se va întâmpla pe 21 iunie la ora 1.34. Ziua cea mai lungă a anului 2016 va avea în România o durată de 15 ore şi 32 de minute, iar cea mai scurtă noapte din acest an va avea o durată de 8 ore şi 28 de minute, citim pe site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”. Luna Plină va avea culoarea căpşunei şi va fi mai mare decât de obicei, pe 21 iunie 2016.

Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Pentru un observator terestru, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mişcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Observatorul Astronomic aminteşte faptul că, bazându-se pe acest fenomen, învăţatul grec Eratostene a reuşit să determine încă din anul 250 î.e.n., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminaţiei în ziua solstiţiului de vară în oraşele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, şi Alexandria, unde Soarele avea o distanţă zenitală de 7° 12′, şi cunoscând distanţa terestră între cele două oraşe, Eratostene a obţinut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operaţie geodezică cunoscută în istorie.

Obiceiuri și tradiții

Un moment semnificativ al anului, solstiţiul de vară este adesea asociat cu tradiţii populare care marchează noi începuturi. Oamenii din toată lumea sărbătoresc această zi cu petreceri, picnicuri, cântece, dansuri şi focuri uriaşe.

În vechime, solstiţiul de vară era folosit pentru a calcula momentele importante privind muncile agricole. De asemenea, era o perioadă foarte populară din an pentru a organiza nunţi.

În China antică, solstiţiul de vară era asociat cu energiile feminine – yin. Atunci se celebra Pământul, feminitatea, fiind o sărbătoare complementară solstiţiului de iarnă, asociat cu raiul, masculinitatea şi energiile yang.

În vechea Galie, actuala Franţă, avea loc sărbătoarea Eponei, zeiţa fertilităţii şi protectoarea cailor, în timp ce în zonele populate de triburile germane, slave şi celtice se aprindeau focuri uriaşe. În America de Nord, băştinaşii aveau diverse ritualuri prin care sărbătoreau Soarele, cu dansuri şi post alimentar.

Ziua de 21 iunie reprezintă o ocazie pentru druizii din timpurile moderne să se adune la complexul megalitic Stonehenge din Marea Britanie, pentru a participa la diverse ritualuri păgâne. Stonehenge (“pietre în picioare”, în engleza veche), inclus în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1986, reprezintă cel mai important complex de menhire din lume. Cele 17 blocuri de piatră ale sale, care cântăresc până la 45 de tone, ce susţin alte bârne de piatră, sunt aliniate în direcţia de unde răsare Soarele în timpul solstiţiului de vară, alimentând astfel teoriile potrivit cărora complexul de la Stonehenge ar fi un observator astronomic preistoric sau un templu al Soarelui.

După răspândirea creştinismului, în Europa, multe obiceiuri păgâne au fost preluate de această religie. În zone din Scandinavia, solstiţiul de vară a fost în continuare sărbătorit, dar s-a suprapus peste sărbătoarea Naşterii Sfîntului Ioan Botezătorul – 24 iunie.

În România, solstiţiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie. Asociate la rândul lor sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele “Cap de vară”.

Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi “Amuţitul cucului”. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară sau de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Potrivit etnologului Marcel Lutic „sub numele Sânziene se ascund trei elemente strâns legate între ele. Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica”.

Legende

Conform tradiţiei româneşti, solstiţiul de vară se serbează prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Oamenii se rotesc în jurul rugurilor aprinse, apoi aruncă nişte brâuri de pelin în foc, pentru ca, alături de acestea, să ardă toate posibilele necazuri care se puteau abate asupra lor. Se mai spune că cine va trece prin foc sau vă sări peste el în această noapte va fi apărat de boli, de duhuri rele şi va fi fericit, scrie fanatik.ro.

La români, solstiţiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată în ziua de 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister şi magie, fiind favorabilă vrăjilor şi descântecelor de dragoste. Coroniţele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineaţa acoperite de rouă. Florile culese de Sânziene, aşezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să îşi vadă în vis viitorul soţ.

Deşi ritualurile legate de miezul verii sunt diversificate pe cuprinsul Europei, anumite teme par să se regăsească în majoritatea culturilor. Solstiţiul de vară era o vreme a purificării prin apă şi foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului şi cerului păşeau printre oameni. În plus, solstiţiul de vară este, se pare, favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări din dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului. Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstiţiului de vară are darul de a materializa dorinţe sau aspiraţii aparent imposibile.

Olimpia Diaconiuc

STS anunță că plaforma dedicată vaccinării funcționează

Platforma https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/ este disponibilă şi poate fi accesată la nivel naţional în vederea programării pentru vaccinare anti-COVID, a anunţat, vineri, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale,...

Diminuată cu 5%, Guvernul a aprobat remunerația pentru persoanele implicate în vaccinare

Guvernul a stabilit remuneraţia pentru cei care vor vaccina anti-COVID populaţia României în următoarele luni, medicii care vor lucra în afara programului de lucru...

Controverse în SUA, după ce unele state au introdus fumătorii pe listele prioritare pentru vaccin

Statul New Jersey și-a apărat, vineri, politica de a acorda prioritate fumătorilor pentru accesul la vaccinuri din cauza „riscului semnificativ” al celor mai grave...

Pfizer reduce temporar livrările de vaccinuri către Uniunea Europeană

Pfizer își va reduce temporar livrările în Europa de vaccin Covid în timp ce își îmbunătățește capacitatea de producție, a spus compania americană, citatp...

În plină campanie de vaccinare, ministerul Sănătății scoate “porumbelul”: “Încă nu avem suficiente doze de vaccin pentru toți românii”

În plină campanie de vaccinare, în care Guvernul și toți oficialii fac apel la populație să aibă încredere să se vaccineze anti-COVID-19, ministrul Sănătății,...