15.9 C
București
luni, 27 septembrie 2021 - 4:42

Solstițiul de vară – între știință și legendă

spot_img

Pe 21 iunie este aniversată și Ziua Mondială a Soarelui, instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară

solstitiul_de_vara

În ziua de 21 iunie 2015, la 19 h 38 m, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90 grade, aflându-se la 23 grade și 27 minute distanța unghiulară nord față de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului. Este momentul solstițiului de vară, care marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte ale anului.

Denumirea de solstițiu (“Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor “nopți albe”.

Solstițiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălțime față de ecuator. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt care generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei începe să scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până pe 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers.

Solstițiul de vară este însoțit de o serie întreagă de legende, majoritatea legate de momente magice. La români, este legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată pe 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care, atunci când nu le este respectată sărbătoarea, devin surate cu Rusaliile, considerate zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste. Astfel, coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă. Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să-și vadă în vis viitorul soț.

Pentru țărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credința populară, se consideră că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure și salată va fi distrusă.

Din timpuri străvechi, semnul cercului a fost considerat de o importanță copleșitoare, crezându-se că el are forțe magice. Inelele, coroanele, brățările, colierele, centurile, cununile, ghirlandele nu întâmplător au forma de cerc, ci pentru ca acest simbol magic să-i apere pe purtătorii lor de forțele răului, care nu pot să treacă peste această graniță imaginară fără sfârșit sau început, în filosofie el reprezentând nesfârșitul, infinitul.

Tradiția dansurilor populare (existente în toată Europa), în care oamenii se țin de mână sau pe după umeri, alcătuind un cerc închis (de tipul horei), are aceeași semnificație.

Cu toate că ritualurile legate de acest moment al verii sunt diversificate în Europa, anumite teme par să se regăsească în majoritatea culturilor. Astfel, solstițiul de vară este considerat o vreme a purificării prin apă și foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului și cerului pășeau printre oameni. În plus, solstițiul de vară este, se pare, favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări din dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstițiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului. Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstițiului de vară are darul de a materializa dorințe sau aspirații aparent imposibile.

21 iunie – Ziua Internațională a Soarelui

Tot pe 21 iunie este aniversată Ziua Mondială a Soarelui, sărbătoare anuală instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară, care are drept scop popularizarea posibilităților de utilizare a energiei solare.

Protecția mediului și nevoia asigurării unei dezvoltări durabile au fost argumentele reconsiderării și utilizării energiilor noi și a tehnologiilor care folosesc energia soarelui pentru a produce căldură, lumină, apă caldă și chiar aer condiționat pentru locuințe și zone industriale. Panourile solare sunt una dintre cele mai populare surse de energie alternativă folosite pentru sistemele electrice private și industriale, energia solară putând fi folosită și ca energie de propulsie.

Energia solară este pe cale de a deveni energia viitorului. Deja, până la sfârșitul mileniului al doilea, ea a ocupat o pondere de 5% în balanța energetică mondială, iar previziunile arată că, în următoarele două secole din mileniul trei, utilizările energiei solare vor predomina.

Soarele constituie în concepția oamenilor de știință soluția cea mai sigură și mai la îndemână pentru depășirea crizei energetice. Problema principală rămâne atât perfecționarea tehnologiilor de captare, conversie și stocare în instalații adecvate, cât și utilizarea durabilă a resurselor regenerabile și neregenerabile ale planetei, între ele existând o neîncetată interacțiune ce se răsfrânge în existența noastră planetară.

Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997.

R.D.