3.9 C
București
miercuri, 8 decembrie 2021 - 23:30
No menu items!

Sistemul TVA la încasare, opțional de la 1 ianuarie. Ce alte modificări suportă Codul Fiscal

spot_img

ghisee

Începând cu 1 ianuarie 2014, sistemul TVA la încasare devine opțional, potrivit noilor reglementări în vigoare, respectiv OUG 111/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 809 din 19 decembrie 2013. Alte modificări ale Codului Fiscal, valabil din prima zi a anului viitor, vizează modificări privind impozitarea profitului, veniturilor și microîntreprinderilor, accizele, construcțiile speciale și redevențele.

În privința impozitului pe profit, actul normativ prevede scutirea câştigurilor de capital, prin: scutirea veniturilor din dividende primite de la persoane juridice din state terţe cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri; scutirea câştigurilor de capital realizate de contribuabili din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare și scutirea veniturilor obţinute de o persoană juridică română din lichidarea unei alte persoane juridice.

Aceste scutiri se acordă în condiţiile în care contribuabilul deţine, pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Au fost introduse, respectiv modificate, şi prevederile referitoare la: scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică română; scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică străină situată într-un stat membru și neimpozitarea dividendelor distribuite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române.

De asemenea, noul act normativ prevede condiţiile de schimbare a anului fiscal pentru contribuabilii care solicită modificarea exerciţiului financiar, potrivit art. 27 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

În plus, documentul prevede revizuirea regimului fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea, în sensul reportării sumelor care rămân nededuse în anul fiscal, întrucât depăşesc limita minimă care se scade din impozitul pe profit, 3 la mie din cifra de afaceri dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit, în următorii 7 ani consecutivi.

Nu în ultimul rând, actul normativ stabilește că veniturile impozitate în străinătate, incluse în profitul impozabil atribuibil sediului permanent din Romania al unei persoane juridice din alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat din Spaţiul Economic European, vor beneficia de avantajul fiscal al creditului fiscal extern acordat unei persoane juridice române, indiferent dacă convenţia de evitare a dublei impuneri aplicabilă încheiată între România şi statul sursă a veniturilor prevede sau nu în mod explicit acest avantaj fiscal în favoarea sediului permanent.

În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, acest sistem nu mai este aplicat de contribuabilii care realizează venituri din consultanţă şi management, dacă ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în total venituri este peste 20%.

De asemenea, s-au eliminat din baza de impunere veniturile reprezentând diferenţele de curs valutar şi reducerile comerciale acordate ulterior facturării.

Principalele modificări şi completări în ceea ce priveşte impozitul pe venit se referă la: acordarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor în valută de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente la care venitul net anual se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, la nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută.

O altă modificare vizează crearea cadrului legal pentru deducerea din venitul brut din salarii a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, indiferent de faptul dacă acestea sunt plătite în Romania sau într-un alt stat membru UE sau stat membru al SEE, potrivit prevederilor regulamentelor Uniunii Europene, a legislaţiei SEE sau a convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care Romania este parte.

În plus, documentul stabilește posibilitatea de actualizare a preţului mediu pentru determinarea venitului impozabil în cazul veniturilor obţinute de persoanele fizice sub formă de arendă primită în natură, dar și simplificarea tratamentului fiscal al veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal prin abrogarea prevederilor referitoare la opţiunea contribuabililor de a determina venitului net din arendă în sistem real.

Și deducerea din veniturile realizate, anual, din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate este prevăzută în actul normativ.

La fel, neimpozitarea veniturilor obţinute din cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee şi leguminoase pentru producţia de masă verde destinate furajării animalelor deţinute de contribuabilii pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit sau care obţin venituri neimpozabile din activităţi agricole.

Nu în ultimul rând, s-au introdus prevederi referitoare la tratamentul fiscal al veniturilor obţinute din străinătate de natura celor obţinute din România în situaţia în care acestea din urmă sunt venituri neimpozabile în sensul că se aplică acelaşi tratament fiscal ca şi pentru cele obţinute din România.

În cazul impozitului pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România, noul act normativ prevede reducerea perioadei de deţinere a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice române de la 2 ani la 1 an pentru acordarea scutirii de impozit a veniturilor de natura dividendelor plătite de persoanele juridice române către persoane juridice nerezidente.

În domeniul taxei pe valoarea adăugată, se modifică prevederile referitoare la ajustarea TVA, în sensul că nu se impune ajustarea în cazul bunurilor pierdute, distruse sau furate, în condiţiile în care pierderea, distrugerea sau furtul bunurilor sunt demonstrate corespunzător.

De asemenea, a fost eliminată condiţia referitoare la achitarea TVA solicitate la rambursare de către persoanele impozabile nestabilite în România. Potrivit noilor prevederi, rambursările de TVA către persoanele impozabile nestabilite în România se vor acorda chiar dacă TVA solicitată la rambursare nu este achitată, sub rezerva îndeplinirii celorlalte condiţii prevăzute de lege.

A fost exclus din baza de impozitare a TVA aferentă serviciilor de leasing costul cu asigurarea bunului care face obiectul contractului de leasing, acest cost urmând a fi recuperat de societăţile de leasing prin refacturare de la utilizatori.

Potrivit noilor prevederi, la capitolul accize se interzice vânzarea de ţigarete către persoane fizice la un preţ mai mic decât preţul de vânzare cu amănuntul declarat. De asemenea, s-a stabilit modul de calcul al valorii accizelor în lei, care este diferit de sistemul aplicat odată cu aderarea României la UE și din care rezultă un curs de schimb considerabil mai mare decât cel care ar fi trebuit să fie luat în calcul, așa cum Sursa Zilei a relatat.

Prin noul act normativ, se instituie un nou impozit și asupra valorii construcţiilor, altele decât clădirile pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit Codului Fiscal.

Contribuabili care datorează impozitul pe construcţii speciale sunt: persoanele juridice române, persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România și persoanele juridice cu sediu social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Fac excepţie institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, instituţiile publice, asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial.

Baza impozabilă este reprezentată de valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor, din care se scade:

–          valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX din Codul Fiscal, de către contribuabil sau proprietar, după caz;

–          valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ teritoriale;

–          valoarea construcţiilor reprezentând terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole conform subgrupei 1.2.9. din grupa 1 a Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.

Această deducere din baza impozabilă a avut în vedere evitarea dublei impuneri şi stimularea agenţilor economici care administrează construcţii din domeniul public de a continua efectuarea de lucrări de consolidare, modernizare sau extindere.

Construcţiile pentru care se va plăti noul impozit de la 1 ianuarie 2014 sunt cele prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.

Astfel, acest impozit se aplică pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nuclearo-electrice, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare-descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură, infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje etc.), linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv, lacuri artificiale de acumulare, construcţii pentru transportul energiei electrice, canale de irigaţii.

Declararea şi plata se fac astfel: cota este de 1,5%; impozitul asupra valorii construcţiilor se datorează începând cu 1 ianuarie 2014 iar calculul şi declararea acestuia se efectuează de către contribuabili anual, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul; plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv.

Potrivit noului act normativ, se majorează cota redevenţelor cuvenite bugetului de stat, ca urmare a exploatării resurselor minerale aflate sub incidenţa Legii minelor nr. 85/2003. Majorarea aplicată va fi de 25% faţă de cotele în vigoare, cu excepţia:

–          cotei de redevenţă pentru exploatarea metalelor nobile, în cazul cărora majorarea va fi de 50%, respectiv de la 4% din valoarea producţiei miniere la 6% din această valoare;

–          cotei de redevenţă pentru exploatarea cărbunilor în cazul cărora cota procentuală a redevenţei rămâne nemodificată faţă de cota în vigoare, respectiv 4%.

C.C.