vineri, 25 septembrie 2020 - 16:14

Şeful spionajului militar rus a “murit subit”

DNA se dotează cu tehnică de interceptare și cu 140 de noi angajați

Direcția Națională Anticorupție vrea să angajeze, în stare de alertă, 140 de ofițeri de poliție și personal tehnic de specialitate și să se doteze...

Fostul șef al Anticorupției din MAI, și șef al IGPR, Cătălin Ioniță, a ieșit la pensie la 44 de ani

Klaus Iohannis a semnat vineri decretul de încetare a raporturilor de serviciu ale fostului șef DGA, chestor principal de poliție Cătălin Ioniţă. El a...

Digitalizare la Cadastru: Ce servicii vom putea achita cu cardul, ca pe orice site de comerț electronic

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) introduce de luni, 28 septembrie, sistemul de semnare a documentelor în browser, precum și plata anumitor...

Hidroelectrica a câștigat procesul cu ANRE la Curtea Europeană de Justiție și va avea voie să exporte liber energie

Curtea Europeană de Justiție a dat câștig de cauză Hidroelectrica, pe 17 septembrie, în procesul cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, având...

Directorul agenţiei militare ruse de spionaj GRU, general-colonelul Igor Sergun, a “murit subit” la vârsta de 58 de ani, anunţă Kremlinul, citat de postul Radio Free Europen-Radio Liberty.

Într-un comunicat de presă postat luni pe site, oficialii de la Kremlin nu fac alte precizări cu privire la cauza, momentul decesului sau cu privire la alte circumstanţe. Potrivit agenţiei de stat Tass, Igor Sergun a murit duminică.

Preşedintele rus Vladimir Putin, care este citat prezentând condoleanţe în acest comunicat, afirmă că şeful Direcţiei Generale de Informaţii (GRU) şi-a dedicat “întreaga viaţă servirii partiei şi forţelor armate”.

Sergun a preluat postul de la generalul Aleksandr Şliahturov, care a demisionat în 2011, la vârsta de 64 de ani. Succesorul lui Sergun nu a fost anunţat încă.

Decesul său are loc în contextul în care agenţiile clandestine, paramilitare şi de spionaj din Rusia joacă un rol esenţial în punerea în aplicare a unor decizii-cheie ale politicii lui Putin, la rândul său un fost şef al agenţiei interne de spionaj – Serviciul federal pentru securitate (FSB, fost KGB).

Sergun a fost o persoană extrem de importantă în relansarea GRU, o agenţie care se confrunta cu probleme grave atunci când a preluat-o, la sfârşitul lui 2011“, a scris luni pe blog Mark Galeotti, profesor la New York University.

GRU – aflat anterior în subordinea Statului Major General al Forţelor armate ruse – este suspectat că a jucat un rol central în cadrul operaţiunii secrete de preluare a controlului asupra Peninsulei ucrainene Crimeea, la începutul lui 2014, când militari mascaţi, în ţinute de camuflaj şi înarmaţi au apărut brusc în întreaga peninsulă de la Marea Neagră. Unii analişti şi oficiali occientali cred că agenţia a contribuit, de asemenea, la coordonarea şi supervizarea insurgenţei în estul Ucrainei, unde un conflict între separatişti proruşi şi forţe guvernamentale s-a soldat cu peste 9.000 de morţi de când a izbucnit, în aprilie 2014.

În pofida unor probe copleşitoare, Moscova a negat în mod repetat că este implicată în estul Ucrainei.

Un rus capturat în Ucraina anul trecut a declarat că el şi camaradul său erau ofiţeri activi din cadrul GRU atunci când au fost prinşi, însă armata rusă a dezminţit acest lucru la vremea respectivă.

Funcţia de director al GRU l-a plasat pe Sergun pe listele de sancţiuni impuse la începutul lui 2014 atât de către Statele Unite, cât şi de Uniunea Europeană (UE), care citează în mod expres “activitatea unor ofiţeri din cadrul GRU în estul Ucrainei”.

Sancţiunile impuse lui Igor Sergun au reprezentat “o bună recunoaştere de către Occident a rolului GRU în acest conflict” armat, apreciază Michael Kofman, un analist specializat în Rusia de la Wilson Center’s Kennan Institute, cu sediul la Washington.

Operaţiunile din Crimeea şi din estul Ucrainei au fost caracterizate de ceea ce experţii numesc o resurgenţă a războiului “hibrid” sau “nonlinear” de tip sovietic, în care este folosit armament convenţional, dar şi desfăşurări acoperite de trupe, campanii de dezinformare şi războiul cibernetic, cu scopul de a împiedica un adversar să ştie cum să răspundă.

Într-un discurs pe care l-a susţinut în aprilie la Moscova, Sergun acuza SUA şi pe aliaţii lor de emergenţa Statului Islamic (SI), o mişcare islamistă radicală ai cărei luptători au cucerit bucăţi vaste din teritoriile Irakului şi Siriei şi au recrutat mii de persoane din întreaga lume.

Sergun a citat decizia Washington-ului de a susţine luptători mujahedini afgani în lupta împotriva forţelor armate sovietice, în anii ’80, drept una dintre cauzele emergenţei Al-Qaida şi altor grupări teroriste.

R.D.

Atac informatic la un centru de testare: Pacienții primesc SMS-uri false că sunt pozitivi

Baza de date a Centrului Caraiman din București a fost spartă, astfel că persoanele care și-au dat numărul de telefon pentru testarea COVID-19 au...

În loc să stea acasă, alegătorii cu simptome respiratorii evidente pot veni în secțiile de votare. Cum se va desfășura accesul

Cetăţenii cu drept de vot care se vor prezenta duminică la urne trebuie să respecte anumite reguli de protecţie sanitară în contextul pandemiei de...

Ion Cristoiu: Klaus Iohannis a ales să se bage în rahat pentru Candidatul Meu, Nicușor Dan

Publicistul și jurnalistul Ion Cristoiu susține, pe blogul său, cristoiublog.ro, că, prin întâlnirea de joi, de la Palatul Cotroceni cu Nicuşor Dan, preşedintele Klaus...

Alegeri locale 2020: Aproape jumătate dintre președinții secțiilor de votare din Dolj s-au retras

Sute de preşedinţi şi locţiitori din secţiile de votare din țară s-au retras, de teama COVID-19, deși un preşedinte de secţie primeşte 250 de...

CNSAS: Traian Băsescu și alți 7 candidați au fost colaboratori ai fostei Securități

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a verificat candidații la alegerile locale care vor avea loc duminică. Opt dintre candidații la alegeri au fost...