15 C
București
joi, 30 mai 2024 - 3:36
No menu items!

Ședință decisivă la DNA pentru interpretarea deciziei CJUE privind prescripția

spot_img

Ședință decisivă la DNA. Conducerea centrală se reunește marți, pentru interpretarea deciziei CJUE privind prescripția.

Potrivit unor surse judiciare, procurorii vor analiza dacă hotărârea CJUE, care permite magistraților români să nu țină cont de deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția și să nu mai închidă dosarele penale, se aplică și în cazurile de corupție.

Părerile în acest caz sunt împărțite. Unii magistrați consideră că decizia CJUE se aplică strict în procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă din moment ce CJUE a analizat o sesizare a Curții de Apel Brașov într-un dosar care vizează aceste infracțiuni. Alți magistrați sunt de părere că decizia CJUE vizează inclusiv dosarele de corupție în condițiile în care hotărârea se referă la riscul de impunitate în fața legii prin aplicarea hotărârilor CCR și ÎCCJ, iar prin Tratatul de aderare la UE (TUE) România s-a angajat să combată și corupția.

Decizia CJUE a înlăturat și interpretarea Înaltei Curți potrivit căreia deciziile CCR privind prescripția reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal. Iar, argumentația CJUE este valabilă și în cazul dosarelor de corupție, nu doar al celor de fraudă cu fonduri europene.

Peste 5.000 de dosare, cu fapte grave și prejudicii mari, s-au închis pentru că faptele s-ar fi prescris ca urmare a aplicării de către instanțele naționale a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția.

Ca urmare a deciziilor suveraniste ale CCR și ÎCCJ, faptele penale se prescriu mult mai repede în perioada 2014 – 2022.

Curtea Constituțională a decis anul trecut că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat.

Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede la perioada 2014 – 2022.

CJUE a decis acum că deciziile CCR privind prescripția nu pot reatroactiva pe principiul legii penale mai favorabile până la data intrării în vigoare a noului Cod penal, 1 februarie 2014, întrucât presupune lipsă de previzibilitate a legii și se încalcă autoritatea de lucru judecat.

Prin urmare, CJUE a redus perioada în care faptele se presciu mult mai repede de la 2014 – 2022 la 2018 – 2022. Iar, dosarele nu se mai prescriu atât de repede pe cât interpretase ÎCCJ deciziile CCR.

                                                                                                                Adina Silav