17.7 C
București
miercuri, 20 octombrie 2021 - 14:41

Rusia a oprit furnizarea de gaze către Ucraina. Care sunt implicațiile pentru Europa UPDATE

spot_img

Potrivit oficialilor Gazprom, în condițiile în care va dori reluarea furnizării de gaz, Kievul va trebui să plătească anticipat cantitatea livrată

gazprom

Luni a expirat ultimatumul rus acordat Kievului, potrivit căruia Ucraina trebuie să plătească o datorie de aproape 2 miliarde de dolari. Nu vor mai fi alte amânări pentru Ucraina pentru plata livrărilor de gaz rusesc, a anunţat, luni dimineaţă, Gazprom. Kievul va trebui, de acum înainte, să plătească în avans pentru gazul rusesc.

Decizia a fost luată ca urmare a unor eşuări sistematice a Naftogaz de achitare a datoriilor pentru gazul rusesc, care se ridică la 4,458 de miliarde de dolari. Această datorie a companiei ucrainene cuprinde 1,451 de miliarde de dolari datorii pe noiembrie şi decembrie 2013 şi 3,007 miliarde de dolari pentru lunile aprilie-mai 2014.
Gazprom
sursa: Russia Today
Luni dimineaţă, Ucraina trebuia să plătească 1,951 de miliarde de dolari companiei Gazprom, datorii acumulate încă de anul trecut, după ce negocierile dintre Rusia şi Ucraina s-au încheiat fără niciun rezultat, duminică noapte. Discuţiile s-au purtat între premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, şeful Gazprom, Alexei Miller, şi comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger.

Ucraina insistă că preţul la gazul rusesc să fie mai mic, aşa cum era practicat pe timpul lui Victor Ianukovici înlăturat de la putere la sfârşitul lunii februarie. Moscova nu ascunde faptul că preţul practicat atunci era de fapt un preţ al loialităţii şi certitudinii că Ucraina va rămâne în sfera de influenţă a Rusiei, însă în timp ce noua putere de la Kiev şi-a schimbat vectorul de orientare spre Occident, evident că şi preţurile trebuie să fie ca cele practicate în Europa.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, declara duminică seară că este convins că în spatele poziţiei ireconciliabile a Kievului în problema gazului stă o altă putere occidentală interesată în excaladarea şi mai mult a crizei dintre Rusia şi Europa.

Gazprom a mai dat un răgaz Ucrainei până în 26 iunie să plătească măcar o parte din datorii, oferind şi o reducere de 100 de dolari pe mia de metri cubi în baza anulării taxelor vamale. Ucraina a respins propunerile Moscovei, a continuat până acum să importe la maximum gaz rusesc, şi-a umplut depozitele subterane şi şi-a pregătit consumatorii interni pentru sistarea livrărilor din Rusia.

Ce urmări are decizia Rusiei

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) anunțau încă din 6 martie că se tem de o criză a gazului  în cazul în care Rusia sistează furnizarea către Ucraina.

În cadrul întâlnirii de la Bruxelles, din 6 martie, țări UE precum Polonia și Grecia și-au manifestat îngrijorarea că se pot confrunta cu lipsa gazului și cu pagube economice în cazul în care Rusia oprește furnizarea combustibilului pentru Ucraina.

Potrivit unui document citat de Reuters, autoritățile UE, au convocat pe 11 martie o ședință de urgență a Grupului de coordonare pentru gaz, înființat în urma disputelor anterioare dintre Moscova și Kiev, pe tema energiei, pentru a evalua situațiile neprevăzute “în cazul în care o întrerupere majoră are loc” după preluarea de către Rusia a regiunii Crimeea.

În ciuda tensiunii extreme între Moscova și noul guvern pro-occidental al Kievului, concernul rus Gazprom și-a menținut livrările către Ucraina până luni când Rusia a decis sistarea furnizării gazelor, pe motiv că Kievul nu a plătit o datorie de 1,95 miliarde de dolari până la ora 06.00 GMT. Ucraina are o importanță strategică pentru Moscova ca principala rută de tranzit de gaze către Uniunea Europeană, cel mai mare client al Rusiei.

Împovărată de datorii, Grecia este deosebit de îngrijorată. O întrerupere din Ucraina este cel mai rău scenariu pentru Grecia“, au declarat experți în energie,  adăugând că în ceea ce privește gazele naturale lichefiate (GNL) capacitatea a fost de 70 la sută, iar următoare livrarea era așteptată la 14 martie.

O dezbatere online a relevat că țările UE au fost, în mare parte, aprovizionate cu gaz, însă nu a fost clar cât de mult ar putea înapoia Ucrainei, care are nevoie de 15-35 milioane de metri cubi (MCM) pe zi pentru uz casnic.

O iarnă blândă presupune stocarea în 28 țări din Uniunea Europeană a aproximativ 5 miliarde de metri cubi (BCM) peste nivelul din 2012 și 10 miliarde de metri cubi mai mare decât în 2013.

Aceasta înseamnă că o oprire de o săptămână ar putea fi gestionată, dar o oprire de trei săptămâni ar conduce la creșterea prețurilor.

Pentru liderii UE, costurile energetice – mult mai mari decât cele din Statele Unite ale Americii – constituie un punct de aprindere politic.

În urma disputelor anterioare ale prețului de gaze dintre Rusia și Ucraina, UE și-a îmbunătățit infrastructura, a căutat să-și diversifice oferta și și-a sporit cerințele pentru statele membre de a face depozite.

În unele cazuri, îmbunătățirile înseamnă că țările UE pot trimite înapoi gaz Ucrainei în cazul în care dețin un surplus.

Polonia a declarat că ar putea importa orice volum de gaz prin Belarus, mai degrabă decât prin Ucraina, dar ar avea nevoie de acordul Gazprom pentru a devia gazul. Cu toate acestea, împreună cu Ungaria și Austria, Polonia ar putea avea o anumită flexibilitate pentru a ajuta vecinii.

Potențialul Slovaciei de a ajuta Ucraina depinde de un acord de flux invers, despre care Comisia spune că este agreat, dar nu a fost încă semnat, din cauza crizei din Ucraina.

 Cererea anuală de gaze naturale a Ucrainei se ridică la mai mult de 50 miliarde metri cubi.

C.A.