Românii din diaspora cer autorităților o strategie pentru păstrarea identității naționale

    Fără o strategie politică coerentă, românismul din afara țării se va pierde

    romania_drapel

    Românii din diaspora au cerut, luni, autorităţilor române, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, să adopte o strategie coerentă pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale, susţinând că şi-ar dori mult să aibă acelaşi tratament pe care îl au românii din Republica Moldova, informează Mediafax.

    Părintele Bojan Alexandrovici a atras atenţia că, în absenţa unei strategii coerente a României pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a comunităţilor româneşti din afara graniţelor, românismul din Valea Timocului se va pierde.

    Spun disperat că văd că se pierde românismul în Timoc şi noi nu facem nimic. Nu vreau să atac pe nimeni şi nimeni să nu se simtă jignit, dar la poziţiile astea mari, la funcţiile astea mari, cam des se schimbă conducători. Cum unul începe să cunoască zona, vine altul care trebuie să o viziteze, să cheltuie banii pentru benzină şi bilete de avion. Rezolvarea e simplă, haideţi să se facă o strategie

    Părintele Bojan Alexandrovici

    El a propus Departamentului pentru românii de pretutindeni ”să facă un xerox de la fraţii maghiari” al strategiei pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale. „Modificăm şi facem şi noi. Îi respect pe fraţii maghiari pentru că ei ştiu cum să facă. Aşa o să ştim cum putem să facem ca să fie un Departament care să funcţioneze oricine ar veni la putere. Şi ori de câte ori s-ar schimba ministrul sau secretarul de stat, să existe structura care să-şi facă treaba ei. Nu trebuie să avem persoane care să ne compromită, să fie persoane cu care se poate colabora. (…) Nu putem generaliza lucrurile, Secretariatul pentru culte ne-a ajutat foarte mult. Dacă instituţia Guvernului poate, înseamnă că şi altele pot. Dar e problema lipsei de dialog între ele şi mai e problema lipsei strategiei pentru românii de pretutindeni. Dacă nu vom face asta, credeţi-mă, în 50 de ani o să căutaţi oameni în Timoc pe care să-i plătiţi cu aur uscat ca să păstreze ce a mai rămas şi nu nu o să-i mai găsiţi”, a spus părintele Bojan.

    El a subliniat că nu există nicio diferenţă între vlahi şi români, că „vlah este egal român”, şi s-a întrebat când vor primi românii din Serbia cetăţenia română. „Este un lucru foarte important pentru noi, pentru că ar pune punct la problema vlah-român. Noi putem să obţinem toate cetăţeniile – şi bulgărească, maghiară, sârbească avem – dar a neamului căruia aparţinem nu putem. Pentru că spune că nu se poate în mod legal în acest moment, doar dacă ai domiciliu, dacă eşti căsătorit cu cineva din România. Cred că mult pierdem şi o să ne căim mult că s-a întârziat cu asta”, a mai spus Bojan Alexandrovici.

    El a menţionat că în Valea Timocului se deschid, în ultima vreme, biblioteci cu mii de cărţi pe care oamenii nu le pot citi, pentru că ei nu ştiu limba română decât în grai, în timp ce banii puteau fi folosiţi pentru şcoli în limba maternă sau pentru funcţionarea unor şcoli duminicale la biserici. „Aşa, noi avem o grămadă de case de cultură cu mii de cărţi adunate din România şi cei care fac astfel de proiecte sunt români, din cauză că fac afaceri. Sunt mulţi care au apărut acum şi asta e un business, e o afacere să fii român. Sunt bune bibliotecile, dar ne trebuie mai întâi şcoli”, a explicat părintele Bojan.

    La rândul său, Ivo Gheorghiev, reprezentantul românilor din Bulgaria, a declarat că, în utimii 25 de ani, „aproape în fiecare an” a făcut apel „în pustiu” la Bucureşti, la Sofia şi la Uniunea Europeană, „că neamul românesc dispare din Bulgaria”.

    El a povestit că în Bulgaria comunităţile româneşti au ridicat 17 şcoli, care au fost însă închise ”de Departamentul pentru românii de pretutindeni”, care nu le-a mai acordat finanţare. În aceste condiţii, copiii nu mai vorbesc limba română.

    Este a doua treaptă a asimilării. Avem nevoie de o strategie, pe care eu vă propun să o facem împreună, vă rugăm, vă implorăm, chemaţi-ne, cereţi-ne părerea, de multe ori cunoaştem problema mai bine de pe teren. Suportăm palme din Bulgaria, din ţara mamă, de la UE. Am impresia că nu mai suntem necesari, dar noi rămânem aici, pentru că noi vrem să facem ceva pentru neamul nostru. E o tragedie să dispară un om, să calci un neam în picioare e o infracţiune

    Ivo Gheorghiev

    Şi Dusan Pârvulovici, coordonatorul Comitetului pentru drepturile omului din Negotin, le-a transmis politicenilor români un mesaj: ”Uniţi-vă!”.

    Mesajul meu pentru dragii români politicieni, lideri, deputaţi, senatori, experţi este: uniţi-vă şi aduceţi două legi pentru români de pretudindeni, pentru cetăţenie – am avea nevoie de ea – şi să crească DRP la nivel de minister- ar avea mai mare putere, altfel ar funcţiona, iar secretarul să nu se schimbe la fiecare schimbare de de guvern!

    Dusan Pârvulovici

    Preşedintele Fundaţiei Culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, a afirmat că situaţia comunităţii româneşti din Ucraina „se înrăutăţeşte de la un an la altul”.

    Când preşedintele României a venit la Kiev şi s-a întâlnit cu conducerea Ucrainei, nu l-a interesat să se întâlnească cu noi şi acesta ar fi fost un semnal politic dat conducerii Ucrainei, că statul român, preşedinţia, Guvernul, instituţiile, politicienii sunt interesaţi de situaţia românilor din Ucraina şi pun anumite condiţii în această privinţă

    Vasile Tărâţeanu

    El a menţionat că sprijinul financiar este important, dar „principalul” este sprijinul politic pe care trebuie să-l acorde statul român comunităţilor româneşti din jurul ţării. „Deznaţionalizarea continuă să aibă loc, încetul cu încetul şi pătrunde şi în bisericile noastre româneşti. În foarte multe biserici sunt preoţi care, motivând că intră în biserici şi ucraineni, spun şi Tatăl Nostru şi Crezul şi cântările liturgice în limba ucraineană şi încetul cu încetul va dispărea limba română din biserici. La fel se întâmplă şi în şcoli, de la 90 de şcoli, am ajuns la 67 şi procesul continuă. Avem nevoie ca cineva să ne ia apărarea şi, dacă nu avem sprijinul patriei noastre istorice, singuri noi nu vom mai rezista în faţa politicii de deznaţionalizare”, a mai spus Tărâţeanu.

    Şi preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a susţinut că, în timpul vizitei la Kiev din luna februarie, preşedintele Klaus Iohannis nu a stat de vorbă cu românii de acolo.

    A fost dureros când domnul preşedinte Iohannis a fost la Kiev şi nici nu a vrut măcar să ne salute în limba română, am fost evitaţi, absolut nu s-a dorit să se discute cu noi, de parcă suntem contagioşi într-un fel. Vreau să transmit că noi suntem contagioşi încă de românism, altceva de la noi nu se poate lua, doar pozitivul, şi de la românii din Herţa şi din Cernăuţi, din Transcapatia sau din Bugeac

    Anatol Popescu

    La dezbaterile de luni de la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului a participat şi prefectul judeţului Harghita, Jean-Andrei Andrei.

    Lucrările celei de-a XII-a ediţii a Universităţii de vară „România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”de la Izvoru Mureşului au fost deschise de episcopal ortodox al Covasnei şi Harghitei, PS Andrei Moldovan, care a vorbit despre lipsa preocupării autorităţilor centrale şi a unei politici de apărare a intereselor românilor care trăiesc în minoritate în cele două judeţe.

    Tinerii nu au nevoie de concepte autonomiste, ci de valorificarea potenţialului economic real al regiunii. Trebuie să subliniem că este o acută nevoie de oameni de afaceri care să investească în zonă, să creeze locuri de muncă, pentru că lipsa lor afectează nivelul de trai al tuturor locuitorilor, indiferent de etnie. Facem apel conducerilor tuturor instituţiilor centrale de educaţie, cultură, economice să înţeleagă şi rezolve problemele cetăţenilor români din sud-estul Transilvaniei pentru a putea, ulterior, fructifica întregul potenaţial al acestui areal în interesul României

    PS Andrei Moldovan

    La Universitatea de Vară participă 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora. Marţi, la dezbateri este aşteptat să participe şi fostul preşedinte Traian Băsescu.

    Olimpia Diaconiuc

    NICIUN COMENTARIU