marți, 1 decembrie 2020 - 13:52

România trebuie să decidă câți imigranți poate găzdui

După ce și-a pus în cap credincioșii care au vrut să participe la pelerinaje, Guvernul se ceartă acum cu Federația Română de Fotbal

Guvernul lui Ludovic Orban a fost criticat, în ultimele zile, de credincioșii care au vrut să participe în număr mare la pelerinajul de Sf....

Ceremonie scurtă la Arcul de Triumf, de Ziua națională a României. Președintele Iohannis a avut o singură grijă – votul din 6 decembrie

Sărbătorile publice au fost anulate anul acesta, de Ziua Națională a României. Nu au mai avut loc petreceri, nu s-au mai împărțit sarmale și...

Scandal la Buzău. Candidatul partidului fondat de „Petrov”, acuzat de blaturi și combinații politice

Dezvăluiri de senzație și scandaluri au apărut în aceste zile în viața politică buzoiană, protagoniști fiind politicieni cu state vechi, mai ales cu palmares...

Statistici alarmante în Japonia: mai multe victime cauzate de sinucideri într-o singură lună, decât toate decesele Covid. Femeile și copiii, cele mai expuse

Experții au avertizat că pandemia ar putea duce la o criză de sănătate mintală. Șomajul în masă, izolarea socială și anxietatea îi afectează pe...

Liderii europeni au convenit ca statele membre să preia 40.000 de imigranți veniți în Italia și Grecia prin Marea Mediterană

România ar trebui să decidă câți imigranți poate găzdui din numărul total de refugiați sosiți în Europa, cu precădere în Italia și Grecia, de pe continentul african și din Orient, o propunere în acest sens fiind de competența Ministerului Afacerilor Interne, informează Agerpres.

La finalul reuniunii Consiliului European de Vară din 25-26 iunie, liderii europeni au convenit ca statele membre să preia 40.000 de imigranți veniți în Italia și Grecia prin Marea Mediterană. Președintele Klaus Iohannis afirma că fiecare stat va decide pe bază de voluntariat câți migranți poate primi.

După ce toate propunerile vor fi strânse, se va verifica dacă cifra însumată de acestea acoperă numărul total de 40.000 de migranți. În caz contrar, Iohannis aprecia la vremea respectivă că ar putea fi nevoie de o nouă discuție la nivelul Uniunii Europene pentru a se ajunge la o soluție. Acest mecanism are, însă, un caracter temporar, pe o perioadă de doi ani.

Vicepremierul pentru securitate națională, Gabriel Oprea, a organizat joi o ședință a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, în care s-a decis “analizarea oportunității dezvoltării preventive a infrastructurii necesare pentru creșterea capacității de primire și gestionare a unui număr sporit de imigranți”.

“Aceasta în condițiile în care avem la dispoziție, la nivelul întregii țări, șase centre regionale de cazare pentru solicitanții de azil, cu o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri, rata de ocupare a acestora fiind în prezent de aproximativ 20%”, a adăugat Oprea.

Conform OG 22/2014 care modifică Legea azilului, Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, “poate propune preluarea de către România a unor refugiați aflați pe teritoriul unor state terțe care au fost recunoscuți potrivit Convenției de la Geneva sau, în baza principiului împărțirii responsabilității între statele membre ale Uniunii Europene, a unor persoane care au primit o formă de protecție într-un stat membru al Uniunii Europene aflat în dificultate. Numărul și condițiile de preluare a acestor persoane se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”.

Pe de altă parte, România a susținut la nivel oficial că, deși pe subiectul migrației este necesar un răspuns solidar, coordonat și cuprinzător la nivelul Uniunii Europene, trebuie luate totuși în calcul realitățile economice și sociale specifice din statele membre.

Statele membre nu sunt nevoite să gestioneze numai din fonduri proprii problematica imigranților. La nivelul Uniunii Europene există Fondul pentru azil, migrație și integrare, dar România nu are alocate sume prin acest instrument. Bucureștiul beneficiază, însă, până în 2020, de aproape 100.000.000 euro printr-un alt instrument, Fondul pentru securitate internă, pentru ameliorarea capacităților de primire a refugiaților și securitatea frontierelor.

Concret, 61.151.568 euro sunt alocați prin Instrumentul pentru frontiere și vize, iar 37.150.105 euro, prin Instrumentul pentru cooperarea polițienească și gestionarea crizelor. Pe lângă sumele menționate, România mai are la dispoziție și 180.000 euro pentru acțiuni specifice.

De altfel, Klaus Iohannis s-a pronunțat în aprilie și pentru creșterea bugetului agenției europene Frontex, subliniind atunci implicarea României în acțiunile acestei structuri, dar și disponibilitatea de a trimite mai mulți experți în zona Mării Mediterane.

În ceea ce privește cauzele migrației, poziția României este că statele din zona africană, dar și cele arabe au nevoie de un sprijin pe termen lung astfel încât să fie eradicată sărăcia, considerată rădăcina conflictelor din regiunea respectivă.

Conform Agenției europene pentru supravegherea frontierelor Frontex, în iulie au ajuns la granițele Uniunii Europene de trei ori mai mulți imigranți față de aceeași lună a anului trecut, numărul acestora ajungând la 107.500. În iulie 2014 au fost 70.000.

În primele șapte luni din 2015, numărul imigranților a ajuns la 340.000, față de 123.500 în aceeași perioadă a anului 2014, creând o presiune fără precedent asupra autorităților din Italia, Grecia și Ungaria, afirmă Frontex.

Conform ultimelor date oficiale, în Grecia au sosit anul acesta 135.000 de imigranți clandestini, iar în Italia aproape 94.000. Pe ansamblu, cei mai mulți imigranți ilegali vin din Eritreea (circa 25.000 anul acesta), Nigeria (12.000), Somalia, Siria, Gambia și Bangladesh.

UK: Pandemia scoate la suprafață rețelele de exploatare sexuală a româncelor. 90% dintre ele au fost recrutate de iubiți

Traficanții sexuali pot obține profituri de peste 1 milion de lire sterline pe an de pe urma unui bordel, iar restricțiile Covid le-au ușurat...

Pacienții COVID din corturile militare intră în iarnă. Primul medic al țării: Altă întrebare

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, luni, cu ocazia vizitării Spitalului Universitar București (fost Municipal), că nu există încă soluții pentru pacienții COVID internați în...

„Icoana” unui candidat PNL, în „procesiune electorală” prin județ. FOTO

Fostul primar din Turceni, Ion Iordache, își promovează imaginea obligându-și stafful de campanie să colinde cu tabloul său pe post de icoană. Este cel mai...

Top autostrăzi octombrie. Cele mai mari progrese ale constructorilor de autostrăzi. FOTO/VIDEO

Constructorii unor loturi din autostrăzile Comarnic – Brașov, Sibiu – Pitești și Sebeș – Turda au avut luna trecută cele mai mari progrese, potrivit...

Tragedia de la Piatra Neamț: Singurul supraviețuitor al incendiului a ieșit de la terapie intensivă

Pacientul adus în stare gravă la unitatea mobilă Leţcani de la Spitalul Judeţean Neamţ în urma incendiului din 14 noiembrie se simte mai bine,...