România a acordat vineri o concesiune minieră companiei Verde Magnesium, o societate cu sediul la Bucureşti, susţinută de investitorul american de capital privat Amerocap, potrivit publicațiilor Financial Times și Ziarul Financiar. Astfel, este pentru prima dată când în UE se reia exploatarea minieră a magneziului după mai mult de un deceniu, în contextul încercării de a reduce dependențele strategice față de importurile din China.
Verde Magnesium intenţionează să investească 1 miliard de dolari într-o mină de magneziu dezafectată din apropierea oraşului Oradea şi să construiască instalaţii de prelucrare care să utilizeze energie regenerabilă şi să recicleze aluminiul.
Mai mult de 90% din magneziul din blocul comunitar – esenţial pentru fabricarea aliajelor uşoare de aluminiu utilizate în automobile şi ambalaje – este importat din China.
În 2022, industria europeană a aluminiului a fost grav perturbată atunci când producţia chineză s-a oprit temporar din cauza preţurilor ridicate la energie, declanşând avertismente privind închiderea de fabrici în blocul comunitar.
Bernd Martens, preşedinte al Verde Magnesium şi fost director Audi, a declarat pentru Financial Times că mina şi uzina din România ar ajuta Bruxelles-ul să îşi îndeplinească obiectivul de a obţine o mai mare independenţă pentru metale vitale necesare pentru tranziţia ecologică.
Pe 18 martie, Consiliul European a adoptat „Regulamentul privind materiile prime critice”, care instituie un cadru pentru asigurarea unei aprovizionări sigure și durabile cu materii prime critice.
Regulamentul introduce termene clare pentru procedurile de obținere a autorizațiilor pentru proiectele UE de extracție, permite Comisiei și statelor membre să recunoască un proiect ca fiind strategic, impune evaluări ale riscurilor din lanțul de aprovizionare, impune statelor membre să aibă planuri naționale de explorare și asigură accesul UE la materii prime critice și strategice prin intermediul unor criterii de referință ambițioase privind extracția, prelucrarea, reciclarea și diversificarea surselor de import.
Textul identifică 34 de materiale critice și 17 strategice, care sunt esențiale pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru industria de apărare și industria spațială.
Regulamentul stabilește trei criterii de referință pentru consumul anual de materii prime al UE: 10 % din extracția locală; 40 % pentru a fi prelucrate în UE și 25 % pentru a proveni din materiale reciclate.
Magneziul se află pe lista de materii prime strategice. Lista completă a meteriilor prime și considerentele strategice se găsesc aici.
V. B.