sâmbătă, 23 ianuarie 2021 - 23:36

În România, femeile trăiesc cu șapte ani mai mult decât bărbații

Vaccinul anti-COVID are o singură contraindicație categorică. Ce spun specialiștii

Medicul Virgil Musta susține că vaccinul împotriva Covid-19 poate fi făcut de majoritatea persoanelor, dar serul nu este recomandat persoanelor cu reacţie alergică severă...

Avalanșă în Bucegi. Două tinere, prinse sub zăpadă

Două tinere au fost surprinse de avalanșă, sâmbătă, în masivul Bucegi, sub vârful Țigănești. Președintele Salvamont România, Sabin Cornoiu a anunţat, sâmbătă, la Antena...

Noi reguli pentru români la intrarea în Franța, Belgia și SUA

Atât statele europene, cât și SUA impun, pe rând, noi reguli la intrarea pe teritoriul lor. Unele dintre acestea sunt valabile începând de mâine...

Ion Cristoiu: Peste tot în Europa, “Winter Is Coming”. La noi, “Suflă vânt de primăvară”

Jurnalistul Ion Cristoiu este de părere că relaxarea restricţiilor din România privind pandemia, în timp ce în Occident se întâmplă tocmai inves, vine pe...

Femeile trăiesc cu aproape şapte ani mai mult decât bărbaţii şi continuă să reprezinte 51,1 la sută din populaţie, la 1 ianuarie 2015. Așa arată Institutul Național de Statistică (INS), dat publicității, luni, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii.

Potrivit reprezentanților INS, populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2015 a fost de 19.870.600 de locuitori, dintre care 10.163.600 (51,1%) erau femei.

“În mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural – 5.582.900 locuiesc la oraş (52,2%) din totalul populaţiei urbane -, iar în mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%”, mai precizează oficialii Institutului.

Vârsta medie a populaţiei rezidente a fost la 1 ianuarie 2015 de 43,6 ani, “populaţia feminină este mai <<îmbătrânită>> decât cea masculină cu 3,1 ani”, vârsta medie feminină fiind de 45,1 ani, iar cea masculină de 42,0 ani”.

“Speranţa de viaţă la naştere a femeilor a fost, pentru perioada 2012-2014 de 78,91 ani (79,71 ani în urban şi 77,94 ani în rural) în creştere faţă de perioada precedentă şi cu 6,91 ani mai mult decât valoarea înregistrată pentru bărbaţi”, se mai arată în comunicatul INS.

În plus, populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea. “Cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) a fost înregistrată în judeţele Satu Mare, Municipiul Bucureşti şi Prahova, iar cea mai scăzută în Bistriţa-Năsăud şi Covasna. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (53,2 % din totalul femeilor de 65 ani şi peste). Contingentul fertil (femei în vârstă între 15 şi 49 ani) numără 4.662.350 persoane, potenţialele mame reprezentând astfel 23,4% din totalul populaţiei, adică aproape jumătate din totalul populaţiei feminine (45,8%)”, mai arată oficialii INS.

“Rata natalităţii a înregistrat o evoluţie pozitivă, atât în mediul urban cât şi în mediul rural, faţă de anul 2013. Astfel în mediul urban rata natalităţii a crescut de la 9,1‰ în 2013, la 9,8‰ în 2014. În mediul rural aceasta a crescut de la 9,1‰ la 9,5‰, în 2014 fiind inferioară ratei din mediul urban. Femeile din urban cu vârsta între 20-29 ani au născut mai mulţi copii decât cele din rural (de 1,1 ori)”, mai arată reprezentanții INS.

Potrivit acestora, tendinţa din anii anteriori s-a păstrat, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 105,9 băieţi la 100 fete (în 2014).

În anul 2014 vârsta medie a mamei la naştere (28,2 ani) şi la prima naştere (26,8 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,0 ani şi respectiv 26,4 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii, iar femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,3 ani). “Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,3 ani în urban şi 24,3 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,2 ani (Călăraşi şi Giurgiu) şi 29,9 ani (Bucureşti). Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Bucureşti (30,8 ani), iar cea mai scăzută în Călăraşi şi Giurgiu (26,3 ani)”, se mai precizează în comunicatul de presă transmis de INS.

Potrivit Institutului, “continuă tendinţa de creştere a ponderii născuţilor-vii de către femeile cu pregătire superioară (29,2%), născuţii-vii de către mamele cu pregătire gimnazială, profesională şi liceală deţin un procent de 50,8%”. “România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care sunt disponibile datele la nivel european) de 4,2‰”, mai arată datele INS. În 2014, rata nupţialităţii a fost de 5,3‰. Din totalul de 118.075 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în august (24.097), cele mai puţine în decembrie (4.251), păstrându-se ciclul tradiţional.

Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în 2014 la 29,0 ani la femei şi 32,3 ani la bărbaţi. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2014, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 27,3 ani la femei şi 30,4 ani la bărbaţi, se mai arată în comunicat. “În anul 2014, s-au înregistrat 27.188 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,22 divorţuri la 1000 locuitori. Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011(ultimul an pentru care sunt disponibile datele la nivel european) de 2,0‰”, potrivit oficialilor INS.

În privința participării populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2015, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8.757.000 de persoane, iar dintre acestea, femeile reprezentau 43,1%. “Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că: 1,5% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori; 19,1% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate; 7,3% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic; 6,3% au avut statutul de funcţionari administrativi; 20,1% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor; 23,7% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit; 7,4% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi; 14,6% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii”, mai arată statisticile.

Referitor la gradul de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,3% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,3% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 37,7% au absolvit liceul, iar 11,1% şcoli profesionale şi de ucenici.

R.D.

Premiu de 100 de milioane de dolari, promis pentru cea mai bună tehnologie de captare a emisiilor de dioxid de carbon

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, a promis un premiu în valoare de 100 de milioane de dolari pentru dezvoltarea celei mai bune tehnologii de...

Rapelul împotriva COVID-19 poate fi întârziat până la 42 de zile. Ce spun medicii despre eficacitatea vaccinului în cazul unor amânări

O serie de precizări privind rapelul împotriva coronavirusului au venit vineri de la un oficial din Grupul de Comunicare Strategică(GCS), în contextul în care...

De ce se așteaptă medicii români la o explozie de cazuri de COVID-19: “Povestea coronavirus nu s-a încheiat”

Scăderea cazurilor de COVID-19 a dus la relaxarea restricţiilor din Capitală, dar cifrele în scădere nu sut relevante, spun medicii din prima linie. În...

Statul în care un om moare din cauza COVID-19 la fiecare 6 minute. Ce restricții impune

Statul brazilian Sao Paulo a anunţat vineri închiderea barurilor şi restaurantelor la orele 20.00 în cursul săptămânii şi pe toată durata weekendului, pentru a...

Profesorii, plătiți cu 100 de lei pe oră pentru recuperarea materiei. Noi reguli pentru încheierea mediilor

Ministerul Educației pregăteşte o ordonanță de urgență care prevede organizarea de ore cu prezenţa fizică a elevilor pentru recuperarea materiei pierdute din cauza predării...