4 C
București
joi, 2 decembrie 2021 - 0:13
No menu items!

România are un grad de dependență economică față de Rusia comparabil cu al Germaniei

spot_img

 Agenția americană de rating Standard&Poor’s prognozează o creștere a PIB de 2,8% în 2014

Standard-Poors

România, Polonia și Slovenia sunt statele din regiune cel mai puțin expuse din punct de vedere economic și al securității energetice, în contextul conflictului geopolitic și economic UE-Federația Rusă, potrivit unui raport al biroului regional din Varșovia al agenției Standard&Poor’s (S&P).

”Gradul lor de dependență față de Rusia este, la modul general, comparabil cu cel al Germaniei”, se arată în raportul citat.

Studiul se referă la statele Europei Centrale și de Est (ECE): Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

 Principalele concluzii ale raportului:

  • Zona Europei Centrale și de Est oferă un amestec atractiv de piețe emergente cu elemente de economii dezvoltate – în special Polonia și Republica Cehă – și un grad înalt de conformare la standardele internaționale.
  • Per total, economiile din ECE au o evoluție bună din punctul de vedere al PIB, cu excepțiile Bosnia, Serbia și Croația.
  • Cele mai mari riscuri pentru ratingurile de țară sunt: riscurile instituționale și politice, dependența față de creșterea din Zona Euro, deflația, tensiunile și sancțiunile din relația cu Federația Rusă. De asemenea, sectoarele bancare din multe state sunt încă afectate după criza financiară din 2009.
  • Prognoza S&P arată o creștere slabă în Zona Euro, ceea ce înseamnă o influență negativă pentru ECE.
  • Economiile ECE sunt confruntate cu o serie de riscuri geopolitice, cum ar fi acelea care decurg din restricțiile impuse de Rusia pe importurile alimentare dinspre UE.
  • Deși până acum nu sunt semnale că economiile regiunii ar fi destabilizate, efectele se vor vedea mai târziu.
  • Marile incertitudini se referă la efectele indirect potențiale al sancțiunilor, care ar putea eroda încrederea și afecta investițiile în statele cele mai expuse față de Rusia.
  • De asemenea, nici efectele directe nu sunt sigure. De exemplu, Rusia este un partener comercial important pentru cele trei state baltice, reprezentând 11% din exporturile Estoniei și Letoniei și 21% din exporturile Lituaniei. Însă aproximativ o treime din aceste exporturi sunt de fapt re-exporturi, astfel încât efectele negative ar fi mai mici, iar cele trei state au mai demonstrat că au flexibilitatea de a se reorienta spre alte piețe. Dependența de livrările energetice dinspre Rusia este însă îngrijorătoare.
  • Ungaria, Slovacia și Bulgaria au un grad mare de dependență față de furnizarea de gaze.
  • Ungaria și Slovacia exportă direct sau indirect autoturisme și piese către Rusia.
  • Republica Cehă are un grad mare de dependență față de livrările de petrol ale Rusiei.
  • Serbia este mai puțin dependentă energetic, însă are un grad mare de dependență comercială.
  • Polonia, Slovenia și România au legături mult mai puțin pronunțate cu Rusia, iar gradul lor de dependență față de Rusia este în mare comparabil cu cel al Germaniei.
  • Nu vedem în prezent un scenariu în care Rusia ar tăia exporturile de gaze către Europa (nu este vorba de tăieri temporare și selective), pentru că ar genera pagube economice considerabile chiar pentru Rusia.
  • Ratingul suveran al României este ”BBB”, la același nivel cu al Bulgariei, însă tendințele sunt diferite: în mai 2014, ratingul României a crescut în categoria investment grade, iar cel al Bulgariei a fost redus cu o treaptă, pe seama incapacității administrative de la Sofia.
  • Raingul României a progresat pe seama îmbunătățirii balanței externe și bugetare, iar reducerea deficitelor publice va echilibra nivelul datoriei.
  • Bulgaria beneficiază de o datorie mai mică raportată la PIB, însă are o flexibilitate monetară mai limitată decât a România, din cauza regimului de consiliu monetar.
  • Perspectivele de creștere a PIB și de creștere a cererii interne din România sunt afectate cel mai mult de rata șomajului relativ mare și de nivelul mic al creditării din partea băncilor.
  • Prognoza economică pentru ECE (coloanele indică ratingul, evoluția PIB, deficitul bugetar și datoria publică raportată la PIB):

pib sp

Despre infrastructură:

  • Dezvoltarea economică viitoare depinde de reducerea diferențelor față de Europa de Vest în privința infrastructurii – în special legături de transport între centre urbane, tranzit internațional, dar și rețele de energie, sănătate și de educație.
  • Pentru a menține ratele prognozate de creștere economică până în 2030, statele ECE ar trebui să cheltuiască anual aproximativ 3,3% din PIB pe infrastructură.
  • Fiind cele mai mari economii, Polonia, Cehia, România și Ungaria au cele mai mari nevoi de investiții:

Polonia 401 mld. $

Cehia 150 mld. $

România 144 mld. $

Ungaria 96 mld. $

harta sp

  • În medie, statele ECE au cheltuit în 2013 3,6% din PIB pe investiții publice – capitol care cuprinde infrastructura.
  • S&P prognozează că investițiile publice vor scădea în următorii doi ani, pentru că se va intra pe un nou cadru financiar al UE, iar în prima parte a ciclului bugetar ratele de absorbție sunt mai mici. În cazul unor presiuni bugetare suplimentare, declinul investițiilor ar putea fi mai mare.
  • Procentual, România a cheltuit cel mai mult pe investiții în 2013 (4,5% din PIB):

tabel sp2

  • România are spațiu fiscal necesar și își consolidează capacitatea instituțională pentru absorbția fondurilor UE, astfel încât ar putea crește nivelul de investiții.
  • Băncile nu sunt un finanțator viabil pentru proiectele de investiții, pentru că nu au acces la finanțare pe termen lung.

Domeniul auto

  • Cehia și Slovacia rămân cei mai mari actori din domeniul auto, dar România și Polonia, în special din 2016, vor recupera din punctul de vedere al capacității de producție.

Într-un raport din mai, compania Moody’s a arătat că importurile de hidrocarburi din Rusia acoperă 13% din nevoile României și 27% din nevoile Germaniei, în timp ce proporția exporturilor pe piața Rusiei este în ambele cazuri în jur de 1%.

 Vlad Bârleanu