vineri, 4 decembrie 2020 - 11:01

Rechizitoriu DIICOT: tablourile furate din Olanda, arse de mama unuia dintre suspecții de furt

Cercetătorii redau vederea pierdută la șoareci, printr-o intervenție genetică de reîntinerire a celulelor

Își amintesc celulele vechi și deteriorate cum era să fii tânăr? O echipă de cercetători de la Harvard afirmă că a reprogramat neuronii în...

Iohannis îndeamnă românii să meargă la urne indicându-le să voteze PNL

Președintele Klaus Iohannis încalcă din nou prevederile constituționale și se situează în afara poziției de arbitru pe scena politică, făcând campanie și îndemnând electoratul...

Sinucidere la ATI: un pacient cu covid și-a luat viața, spânzurându-se

Un bărbat infectat cu Covid 19 s-a spânzurat într-un salon ATI al Spitalului Județean din Galați, cazul fiind investigat de poliție pentru infracțiunea de...

Germania și Huawei: câtă încredere și cât control?

Vlad Drăghicescu (corespondență specială) Strategia germană privind rolul concernului tehnologic chinez Huawei în dezvoltarea infrastructurii 5G, pare să se apropie de forma finală. Ministrul federal de...

Mama lui Radu Dogaru – unul dintre principalii suspecți în cazul supranumit de presa internațională “Jaful secolului” –  le-a declarat procurorilor că, inițial, a îngropat tablourile furate de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam (Olanda) în curtea unei case părăsite, apoi le-a scos şi le-a îngropat în cimitirul din apropierea locuinței sale, iar în final, după percheziţiile din 13 februarie 2013, le-a dezgropat şi le-a ars în soba casei sale din Carcaliu.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată, luni, 15 iulie, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

În rechizitoriul transmis Judecătoriei Sectorului 3, anchetatorii arată că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate în soba locuinţei sale din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

“După arestarea fiului meu, în ianuarie 2013, m-am speriat foarte tare, înţelegând că fapta comisă de ei este gravă, întrucât bunurile pe care le-au sustras au o valoare foarte mare. (…) Teama mea a fost accentuată şi de faptul că nu am mai putut să iau legătura deloc cu Radu, întrucât, având buletinul expirat, nu am putut să-l vizitez la arest, de asemenea, celălalt fiu al meu, Cosmin, este stabilit în Marea Britanie, iar soţul meu este în stare de deţinere la penitenciarul Tulcea”, a declarat Olga Dogaru în fața procurorilor DIICOT.

Inițial, aceasta ar fi luat legătura cu Natalia Timofei, prietena lui Radu Dogaru, pe care a rugat-o să o ajute să mute tablourile de la sora ei, Marfa Marcu.

“În jurul datei de 20-22 ianuarie 2013, ne-am deplasat pe seară, amândouă cu maşina mea, la domiciliul sorei mele Marcu Marfa. Aceasta mi-a dat geamantanul în care erau tablourile, cu aceeaşi ocazie luând de aici şi armele de vânătoare ale fiului meu. Împreună cu Nataşa, ne-am deplasat la locuinţa acesteia şi am îngropat geamantanul în curtea casei de vis-a-vis de casa Nataşei, cunoscând că această casă este părăsită”, se arată în declaraţia Olgăi Dogaru, consemnată în rechizitoriu.

Pentru că două dintre tablouri nu intrau foarte bine într-un geamantan, Olga Dogaru a spart geamurile şi le-a aruncat în toaleta din curtea casei părăsite, după care a pus operele de artă în geamantan şi le-a îngropat, au precizat procurorii.
Ulterior, în jurul datei de 24 ianuarie, Olga Dogaru a rugat-o pe Natalia Timofei să mute din nou operele de artă în cimitirul de vizavi de locuinţa sa. “În aceeaşi seară, eu cu Nataşa am împachetat fiecare tablou în câte o pungă de plastic, apoi trei tablouri le-am pus într-un sac de plastic, pe care l-am închis şi patru tablouri într-un alt sac, rezultând astfel două colete. Aceste două colete conţinând cele 7 tablouri le-am pus împreună într-un alt sac. Am făcut acest lucru întrucât intenţionam să le îngropăm şi doream să le protejăm cât mai bine de umezeala din pământ, având în vedere că era luna ianuarie”, le-a spus Olga Dogaru procurorilor.

Olga Dogaru a mai spus că, din dorinţa de a-şi proteja fiul, de a nu-i face rău lui şi pietenilor lui şi pentru că îi era frică, s-a hotărât să ardă tablourile, crezând că dacă “tablourile nu vor fi găsite niciodată, nu vor fi probe împotriva lor şi nu vor putea fi condamnaţi”, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Astfel, la aproximativ patru zile după percheziţiile făcute de anchetatori pe 13 februarie, Olga Dogaru a hotărât să ardă tablourile.

“Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir şi am dezgropat tablourile, reîntorcându-mă acasă cu acestea. Am băgat coletul – sacul în care erau împachetate cele şapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, papucii, şoşonii din cauciuc cu care fusesem încălţată şi am aşteptat să ardă complet. Acestea au ars destul de repede şi am văzut că tablourile arseseră complet. A doua zi, eu personal am curăţat soba, scoţând cenuşa, pe care am pus-o într-o roabă şi am lăsat-o în curte. Apoi l-am rugat pe Gioni, omul care ne ajută prin curte, să arunce cenuşa la groapa de gunoi, care este o râpă”, a mai declarat Olga Dogaru, în faţa procurorilor.

Aceasta a precizat că nu a spus iniţial nimănui că a ars tablourile, dar înainte să fie arestată, a realizat că a făcut o greşeală şi i-a spus fiului ei.

“Arăt că regret foarte mult faptele mele, îmi pare rău că nu am colaborat de la bun început cu organele de anchetă şi că nu am restituit tablourile atunci când puteam să o fac”, le-a mai spus Olga Dogaru procurorilor.

Anchetatorii au ridicat urmele de cenuşă şi material rezultate în urma arderii din soba locuinţei Olgăi Dogaru, probe care au fost fost supuse unei constatări tehnico-ştiinţifice.

Potrivit raportului întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice, consemnat în rechizitoriu, “în proba de cenuşă pusă la dispoziţie s-au evidenţiat şi separat urme cu aspect de pelicule de vopsea, pelicule de rugină, material de construcţie, material lemnos carbonizat, două fragmente lemnoase, foiţe de aluminiu, cuie, fibre textile, fire de păr etc. Din analiza chimică a cenuşii, nu se poate determina natura materialelor care au condus, prin ardere, la obţinerea acesteia. Din analizele efectuate nu s-a putut stabili natura peliculelor cu aspect de vopsea”.

Astfel, pentru a stabili cu exactitate dacă tablourile au fost arse, anchetatorii au dispus efectuarea unei expertize la Muzeului Naţional de Istorie a României.

Pentru că această expertiză nu a fost încă finalizată, procurorii DIICOT au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracţiunea de distrugere calificată cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani. Anchetatorii au mai dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetările pentru Marfa Marcu, mătuşa lui Radu Dogaru, şi Andreea Georgiana Damaschin, pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni şi complicitate la infracţiunea de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, precum şi pentru George Moise, pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În plus, procurorii au mai dispus disjungerea sau declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea DIICOT Tulcea pentru Radu Dogaru, Eugen Darie, Mihai Alexandru Bitu, sub aspectul comiterii infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism.

În dosarul privind furtul celor şapte tablouri, Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Mihai Bitu şi Olga Dogaru au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, Petre Condrat în stare de libertate, iar Adrian Procop a fost deferit justiţiei în lipsă, se mai arată în rechizitoriul DIICOT.

Andrei Tudor

Duel de mahala între Ponta și Cioloș. VIDEO

Cei doi candidați la alegerile parlamentare Victor Ponta și Dacian Cioloș, lideri ai partidelor Pro România și USR-PLUS, foști premieri ai României, au avut...

OMS ia în calcul „certificarea electronică” a vaccinării

Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă statelor să elibereze „pașapoarte de imunitate” pentru cei care și-au revenit din COVID-19, dar investighează perspectivele utilizării certificatelor...

Judecătorul Bogdan Mateescu, noul șef al CSM

Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Florin Deac în funcția de vicepreședinte. Judecătorul Bogdan...

Iohannis le-a întors spatele magistraților, după ce a ținut un discurs politic la ședința CSM

Preşedintele Klaus Iohannis a folosit, joi, aula Facultății de Drept pe post de tribună politică, fără a rata momentul de discursuri de campanie electorală,...

SUA schimbă regulile carantinei: Persoanele expuse la Covid, asimptomatice și cu test negativ, stau șapte zile izolate

Persoanele care ar fi putut avea expunere la coronavirus, dar care sunt asimptomatice, pot rămâne în carantină timp de șapte zile, în loc de...