27.4 C
București
vineri, 27 mai 2022 - 17:41
No menu items!

Raport BNR: Șocul războiului din Ucraina aduce o povară economică suplimentară, care se simte intens în bugete publice

spot_img

România are nevoie de o consolidare bugetară care a devenit o problemă de securitate economică naţională, deşi crizele au obligat/obligă la noi cheltuieli publice ţintite, spune Daniel Dăianu, membru CA al BNR, în ediţia din aprilie a Euro Monitorului editat de BNR – ”Ieşirea din pandemie, dar intrarea într-un nou război rece”.

Potrivit raportului  războiul din Ucraina reprezintă un şoc care amplifică procesul de formare de blocuri economice şi strategice (ce implică alianţe militare) şi care accentuează intervenţia guvernelor în economie.

De asemenea, pandemia şi şocul energetic, ce în esenţă înseamnă o creştere masivă a preţului relativ al energiei (cu mari efecte distributive în societate şi în relaţiile economice internaţionale), au testat sever economiile şi societăţile industrializate, ca şi pe cele emergente, subliniază analiștii BNR.

Conform documentului, în acest context, şocul războiului din Ucraina aduce o povară suplimentară, care se simte intens în bugete publice, noi dereglări în lanţuri de aprovizionare, o criză a preţurilor la materii prime de bază, noi presiuni inflaţioniste ce amputează în mod considerabil puterea de cumpărare a cetăţenilor şi bulversează afacerile multor firme, mici şi mari.

În opinia analiştilor BNR, este de aşteptat ca UE să regândească unele componente din Planul European de Redresare şi Rezilienţă (NGEU) – între care tranziţia energetică, apărarea, având în vedere noul context economic şi geopolitic, intrarea într-un nou război rece.

România, cum arată documente de analiză interne şi internaţionale, are o fragilitate structurală a bugetului public, prin venituri fiscale foarte joase (cca. 26 la sută din PIB în anii recenţi faţă de media de 40 la sută în UE) şi politici prociclice, care au condus la deficite structurale foarte mari; în fapt, România are cel mai adânc deficit structural din UE (cca. 5 la sută la finele lui 2019, devenit peste 7 la sută din PIB în 2020), mai arată raportul BNR.

Totodată, cheltuieli cu salarii şi sociale ocupa mai bine de 80 la sută din veniturile fiscale.

Derogarea de la regulile fiscale în UE în perioada 2020-2022, războiul din Ucraina, nu exonerează politica publică autohtonă de nevoia de a realiza o corecţie a dezechilibrelor macroeconomice, cu accent pe reducerea deficitului bugetar – de la 7,2 la sută din PIB (ESA) în 2021 la cca. 3 la sută în câţiva ani.

Finanţarea tot mai anevoioasă a datoriei publice (ajunsă la puţin peste 50 la sută din PIB în februarie a.c.) implică chibzuinţă în cheltuirea banului public şi o creştere semnificativă a veniturilor fiscale, care să ne ajute să răspundem la provocări extraordinare actuale şi viitoare, atrag atenția analiștii BNR.

Raportul integral al BNR poate fi consultat AICI.

Emanuel Stan