marți, 19 ianuarie 2021 - 16:10

Raport BNR: România trebuie să înceapă din 2021 un proces gradual de reducere a deficitului bugetar

Procurorii români nu s-au înghesuit să facă parte din echipa lui Kovesi, la Parchetul European. Ce candidați s-au înscris

Doar 14 procurori îndeplinesc criteriile de înscriere la interviul pentru funcția de procuror european, deși România ar fi trebuit să trimită 15 procurori și...

Infectarea cu SARS-CoV-2 poate fi detectată prin smartwatch, înainte de apariția simptomelor

Un studiu realizat de rețeaua de spitale Mount Sinai din New York arată că dispozitivele de tip smartwatch produse de companii precum Apple, Fitbit...

În ce condiții sunt exceptați de la carantină românii din Marea Britanie la revenirea în țară

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat, luni, o hotărâre privind intrarea în țară a românilor care sosesc din Marea Britanie, în cadrul...

În scandalul PNL, Emil Boc își tranșează poziția: “Nu am nici o funcție în PNL și nu îmi doresc nici o funcție în PNL”

Emil Boc a declarat marți că nu are în prezent nicio funcție în PNL și că nu își dorește nicio funcție la viitorul congres...

România trebuie să înceapă corecţia macroeconomică în 2021, care depinde în mod covârşitor de reducerea deficitului bugetar structural, iar această corecţie trebuie să fie graduală, pe câţiva ani, potrivit raportului de analiză a convergenţei “România – Zona Euro, Monitor”, publicat de Banca Naţională a României.

Pricipalele concluzii ale raportului:

  • În 2021, cele mai multe state UE vor avea deficite bugetare în scădere considerabilă (vor fi reduse cheltuieli nepermanente, provocate de pandemie şi criza economică); numai România ar rămâne cu deficitul la un nivel peste 8% dacă nu s-ar efectua ajustări, în condiţiile unei creşteri cu 14% a punctului de pensie). România ar ieşi din tabloul general, ar dispărea efectul unui deficit comparabil cu cele din regiune. Iar pieţele financiare nu ar finanţa ani în şir deficite de peste 8% din PIB. Am ajunge în 2022 cu datoria publică la peste 55% din PIB şi finanţarea ar fi tot mai problematică.
  • Problema pentru România nu este stocul de datorie, care a fost de circa 35% din PIB în 2019, dar ce poate deveni o problemă mare în câţiva ani. Este o problemă în esenţă de flux, de presiuni pe buget (deficite) în condiţiile în care veniturile fiscale sunt foarte joase – sub 27% din PIB (cele mai scăzute în UE exceptând Irlanda). O creştere a cheltuielilor permanente ce înrăutăţesc deficitul structural ar duce la scăderea rating-ului suveran, la creşterea cheltuielilor cu serviciul datoriei publice.
  • Această corecţie trebuie să fie graduală, pe câţiva ani. O viteză excesivă de corecţie ar reintroduce economia în recesiune. Nici un deficit de 7% din PIB în 2021 nu va fi însă uşor de atins, mai ales dacă deficitul final în 2020 va depăşi 9,5% din PIB. În 2024 deficitul bugetar ar trebui să fie adus sub 3% din PIB pentru a crea premise necesare de accedere în Mecanismul Cursurilor de Schimb2/MCS2. Teza că este posibilă intrarea în Uniunea Bancară (UB) înainte de intrarea în MCS2 nu este convingătoare. Fiindcă şi pentru intrarea în UB este necesară o consolidare bugetară solidă, alături de o evaluare temeinică a activelor sistemului bancar (asset quality review).
  • Pentru finanţarea deficitelor este nevoie de un program credibil de corecţie pe termen mediu (3-4 ani), cu sprijin masiv din partea fondurilor europene. În acest scop, este nevoie de un program de rezilienţă şi redresare al Romaniei care să se concretizeze în proiecte care pot fi lesne finanţate din resurse europene.
  • Banii europeni pot susţine cererea şi oferta agregate interne în perioada de corecţie macroeconomică, care ar trebui să acopere perioada 2021-2024. Un mesaj cheie al Raportului este că se poate realiza corecţie economică concomitent cu redresarea şi transformarea economiei, de modernizare instituţională, dacă procesul de consolidare a bugetului este gradual, realist şi credibil şi dacă se face absorbţie masivă de fonduri europene.

Raportul este coordonat de academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

Marcel Ciolacu a fost acasă la Viorica Dăncilă, care i-a făcut un ceai de fructe. Ce povestește fostul premier PSD

Fostul premier Viorica Dăncilă a descris, într-o carte-interviu realizată în colaborare cu jurnalista Marga Nițu, momente din perioada în care a fost premier. Printre...

Vicepremierul Kelemen Hunor a angajat un consilier de stat eliberat din funcție de prim-ministrul Florin Cîțu

Sebastian Bodu a fost numit în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului Kelemen Hunor, printr-o decizie a...

Nicuşor Dan o dă la întors după ce a spus că este normal să ai 19 grade în casă. Ce comentarii i-au scris bucureștenii

Nicuşor Dan a încercat să-și explice afirmațiile făcute luni seară, la Digi24, când a spus că este normal să ai 19 grade în casă....

Deloitte: Companiile vor să recalifice peste o treime din angajați, pe fondul automatizării

Companiile globale plănuiesc să recalifice peste o treime (34%) din forţa de muncă, în următorii trei ani, ca urmare a transformării tehnologice, conform unui...

Reacția lui Orban după atacurile din interiorul partidului: Până la congresul din acest an, eu sunt președintele PNL

Președintele PNL Ludovic Orban a avut marți prima reacție publică legată de conflictul din partid, după ce Rareș Bogdan și Robert Sighiartău i-au cerut...