Războiul lui (Ras)Putin

Andi Topala

  • Andi Topală

Dacă la începutul crizei din Ucraina, când tancurile rusești zguduiau pământul Crimeei, Victor Ponta și Traian Băsescu să băteau cu pernele în dormitor în loc să adopte o poziție comună, coerentă în cadrul politicii externe a României, marți, premierul și șeful statului, respectiv Guvernul și Președinția, instituțional vorbind, au ajuns la un numitor comun. Cel puțin aparent.

Dincolo de această pace între palate, benefică pentru țara noastră în contextul actual extrem de tensionat, din apropierea granițelor României, succesiunea evenimentelor, pe mine, unul, mă îngrozesc, mai ales că se petrece într-o viteză alarmantă. Dacă războiul din Irak sau din Afganistan îngrijora și întrista, la vremurile lor, o lume întreagă, inclusiv pe noi, conflictul din Europa de Est, armat, este de-a dreptul înfricoșător, pentru că este purtat între două mari puteri – pe de o parte, Rusia, condusă de un adevărat țar precum (Ras)Putin, iar de cealaltă parte, SUA (NATO) și aproape întreaga Europă. O confruntare între Vest și Est, aș putea spune. Și să nu uităm de vizita programată peste câteva zile, a lui Vladimir Putin în China, pentru întărirea parteneriatului dintre cele două țări. China, ajunsă în primele trei mari puteri ale lumii.

Ca să avem o imagine mai completă a apocalipsei, ar trebui să adăugăm la toate astea faptul că SUA își întărește influența în Ucraina, după ce fiul celui de-al doilea om în fruntea Americii, Joe Biden, a ajuns în conducerea celui mai mare producător privat de gaze din Ucraina.

Iar noi am început să batem pas de defilare – Victor Ponta promite achiziționarea cât mai rapidă a unor avioane multirol F-16, iar Traian Băsescu îl urechează pe Vladimir Putin de la tribuna Administrației Prezidențiale. Nu mai vorbesc de replicile dure dintre Băsescu și vicepremierul Rusiei, Dmitri Rogozin. Că nu era de ajuns focul, trebuia aruncat și un pic de alcool pe el.

Sper din toată inima ca acest conflict să rămână la stadiul declarativ, de înjurături diplomatice și să nu se treacă la nivelul următor. Nu sunt prăpăstios și nici nu vreau să creez panică, însă este evident pentru oricine că lumea ar putea fi aruncată în scurt timp în Al Treilea Război Mondial. La cum se succedează evenimentele, nu cred că este nevoie de studii superioare de diplomație și politică externă pentru a putea prevedea un viitor atât de sumbru. Iar noi suntem prinși la mijloc precum un biet câine între doi elefanți.

NICIUN COMENTARIU