miercuri, 21 octombrie 2020 - 7:16

Propunerile UNJR de modificare a legilor justiției, transmise Ministerului Justiției

Avocatul Poporului, despre cauza blocajului din sănătate: Autoritățile continuă să folosească același algoritm de testare

Avocatul Poporului, Renate Weber, reclamă faptul că, la peste jumătate de an de la debutul pandemiei de COVID-19, autorităţile din România continuă să folosească...

Deputatul PSD Florin Iordache, votat de 185 de parlamentari pentru a conduce Consiliul Legislativ

Camera Deputatilor si Senatul au votat in plenul reunit ca Florin Iordache sa fie presedinte al Consiliului Legislativ. Au fost 185 de voturi "pentru"...

Reacția fostului ministru Nicolae Bănicioiu, după ce DNA a cerut ridicarea imunității sale

Fostul ministru, Nicolae Bănicioiu, susține, într-o postare pe Facebook, că acuzațiile care i se aduc sunt false și că este pentru ridicarea imunității. Bănicioiu...

Directorul unui spital din Sibiu cere modificarea condițiilor de testare pentru COVID-19

Directorul Spitalului de Pediatrie din judeţul Sibiu, medicul Camelia Grigore, consideră că ar trebui îmbunătăţită modalitatea de abordare a cazurilor infectate cu noul coronavirus...

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a transmis Ministerului Justiţiei, miercuri, o serie de comentarii la propunerile principiale de modificare a legilor justiţiei, prezentate de ministrul Tudorel Toader.

Potrivit UNJR, comentariile au fost făcute punctual, pe fiecare dintre propunerile prezentate de ministru în documentul Power Point.

“Odată ce vom vedea textul proiectului de lege propriu-zis, vom face comentarii punctuale şi pe marginea lui”, au explicat reprezentanții UNJR.

Prezentăm în continuare un rezumat al propunerilor pe care UNJR le-a trimis ministrului justiţiei Tudorel Toader:

1. Accederea de la judecătorie la tribunal

UNJR este de acord în principiu cu propunerea ministrului de majorare la 7 ani a vechimii efective pentru a promova la tribunal sau parchetul de pe lângă tribunal.

UNJR a adăugat însă că, “cel puţin pentru o perioada tranzitorie de 3-5 ani, perioada în care o persoană a fost auditor de justiţie (să între) în calculul vechimii, pentru a se asigura fluiditatea în promovări. Altfel, există riscul blocării promovarilor, fapt ce va crea deficienţe serioase la nivel de sistem.”

2. Condiţia de vârstă pentru accederea la DNA şi DIICOT

Ministrul Justiţiei a propus o vechime de 8 ani în funcţie de procuror şi cel puţin grad de parchet de pe lângă tribunal pentru a fi promovat la DIICOT şi DNA.

UNJR este de acord cu această modificare de principiu, “însă susţinem că vechimea unui procuror pentru a accede în DNA trebuie să fie de minim 10 ani, cu minim 3 ani lucraţi în cadrul parchetului de pe lângă tribunale”.

“DNA este parchet specializat pentru combaterea marii corupţii, motiv pentru care experienţă efectivă de procuror este importantă pentru a avea un corp de procurori anti-corupţie de elită”, a arătat UNJR în scrisoarea trimisă ministrului justiţiei.

La DNA au ajuns procurori cu 6 ani vechime, care include perioada de 2 ani de la INM, aceştia având, astfel, o experienţă efectivă de 4 ani.

“Ajunşi de la parchete de pe lângă judecătorii la DNA, unde au dobândit un statut similar cu procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, aceştia investighează demnitari ori judecători până şi de la Înalta Curte, ceea ce nu este normal”.

3. Accederea la DNA şi DIICOT să se facă prin concurs şi interviu transmis live

UNJR a propus că, pe lângă condiţia de vechime, accederea la DNA şi DIICOT să se facă prin concurs, similar celui pentru promovarea în funcţii de execuţie, şi printr-un interviu susţinut în faţă secţiei de procurori a CSM, care va propune procurorului şef numirea acestora.

“Actuală reglementare permite practic eludarea scopului pentru care aceste structuri au fost concepute la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adică la vârful sistemului judiciar, şi anume acela de a avea o unitate de procurori cu o experienţă deja formată şi competenţe dovedite, suficient de maturi şi cu o carieră consolidată care să le permită acestora să acţioneze independent la nivel individual, dincolo de garanţiile teoretice de independenţa prevăzute de lege”, a arătat UNJR.

UNJR a arătat, de exemplu, că “numirea în cadrul DNA se face pe baza unui simplu interviu, condiţiile de organizare şi desfăşurare a acestuia fiind netransparente. Interviul are loc în faţă unei comisii numite de procurorul şef DNA care, complementar cu posibilitatea revocării în condiţiile legii actuale, are drept consecinţă o dependenţă mult prea mare a acestora de şeful DNA”.

“Promovarea în interiorul sistemului judiciar se face că regulă pe baza de concurs, inclusiv pentru judecătorii de Înalta Curte sau procurorii de pe lângă această. Cu atât mai mult numirea procurorilor în structuri speciale cu grad de parchet de pe lângă Înalta Curte trebuie să urmeze aceleaşi reguli”, a susţinut UNJR.

4. Delegarea şi detaşarea la Parchete specializate

UNJR consideră necesară introducerea interdicţiei exprese a delegării/detaşării în DNA/DIICOT a procurorilor care nu îndeplinesc condiţiile de vechime, grad şi rezultat al evaluării necesare pentru a participa la concursulul/interviul pentru numirea în această funcţie.

Delegarea/detaşarea trebuie să se poate face doar în situaţii excepţionale, urmând a se prevedea în lege criterii clare în acest sens şi pe o perioada strict determinată, urmând că procurorul delegat sau detaşat fie să se prezinte la concurs, fie să îi înceteze delegarea/detaşarea.

5. Revocarea de la DNA şi DIICOT

UNJR a propus criterii foarte clare de revocare a procurorilor DNA şi DIICOT de către procurorii şefi, deoarece reglementarea actuală nu asigura stabilitatea în funcţie a procurorilor din aceste structuri.

Reglementarea actuală, care prevede că procurorul şef DNA sau DIICOT poate revoca un procuror din subordine în cazul “exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiilor”, este “una extrem de generală, nu prevede nici măcar un termen în care această conduită ar trebui constată şi sancţionată, lăsând în acest mod spaţiu arbitrariului şi abuzului”.

“Sintagma amintită este neclară, această fiind de natură a expune procurorul unor eventuale presiuni, afectând independenţa, libertatea şi siguranţă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în cadrul anchetei penale”, a arătat UNJR.

UNJR a propus că “revocarea procurorilor DNA/DIICOT să poată fi dispusă de secţia de procurori a CSM, în afară de fapte ce constituie abateri disciplinare (în cazul cărora trebuie urmată procedura de sancţionare legală), şi în situaţii punctuale specifice (cu titlu de exemplu: numărul mic de dosare lucrate de un procuror într-un an, raportat la medie, ţinând seama de complexitatea dosarelor, apoi numărul achitărilor sau restituirilor, încălcările procedurale grave constatate de judecătorul de camera preliminară, chiar dacă au fost regularizate)”.

6. Vechimea pentru a accede la curtea de apel sau Parchetul curţii

Ministrul justiţiei a propus “10 ani vechime efectivă în funcţia de judecător/procuror” pentru a promova la curtea de apel/parchetul curţii.

UNJR a susţinut că, la această condiţie de vechime minimă, “trebuie adăugată condiţia de minim 3 ani vechime efectivă că judecător la tribunal sau procuror la parchetul de pe lângă tribunal”.

“Experienţă efectivă la tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunal este necesară pentru a putea apoi judecă cauzele în căile de atac sau investiga infracţiuni de competenţă curţilor de apel”, a arătat UNJR.

7. Vechimea pentru a accede la Înalta Curte/Parchetul de pe lângă ICCJ

Ministrul justiţiei a propuse 15 ani vechime efectivă pentru un procuror pentru promovarea la Parchetul ICCJ, şi 18 ani vechime efectivă un funcţia de judecător pentru promovarea la ICCJ.

UNJR consideră că “diferenţa de vârstă este discrimatorie, motiv pentru care propunem vârstă de 18 ani pentru promovarea la ICCJ sau PICCJ, cu condiţia de minim 5 ani vechime efectivă la curtea de apel sau parchetul curţii”.

8. Renunţarea la promovarea pe loc

UNJR nu este de acord cu această propunere, “deoarece blochează accesul în carieră al judecătorilor şi procurorilor care activează la instanţe sau parchete care nu sunt în reşedinţe de judeţ sau în municipii care au curţi de apel”.

“Şi la aceste instanţe/parchete se află judecători/procurori valoroşi şi este important că interesul acestora pentru continuă perfecţionare să fie stimulat şi în acest mod. Orice participare la un concurs implică o pregătire anterioară serioasă şi competitivitate în interiorul sistemului, fapt ce nu poate avea decât efecte benefice pentru calitatea actului de justiţie”, a mai arătat UNJR.

“În plus, judecătorii care au grade superioare instanţelor în care activează constituie un fond de resurse umane valoros, care poate fi cu uşurinţă fructificat atunci când este nevoie de promovări rapide în sistem”, a mai susţinut UNJR.

9. Judecătorii/procurorii pot participa la concurs în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcţie de postul pe care îşi desfăşoară activitatea efectivă

UNR nu este de acord cu această propunere deoarece “va descuraja judecătorii să participe la consursurile de promovare”.

“În plus, justiţia ar fi singurul sistem în care gradele profesionale superioare – adică efortul şi pregătirea superioară recunoscută a celor care le deţin – nu s-ar reflectă şi în salarizare. Reamintim că şi în cazul profesorilor, medicilor, în armata etc., dobândirea unor grade superioare implică creşterea salarială, chiar dacă felul şi locul muncii rămân neschimbate”, a arătat UNJR.

O soluţie diferită pentru justiţiei ar echivala cu o discriminare, nesusţinută de argumente viabile.

10. Creşterea mandatelor de conducere de la 3 la 4 ani pentru toate funcţiile

UNJR nu este de acord cu propunerea ministrului justiţiei de creştere a mandatelor de conducere a celor din justiţie de la 3 la 4 ani.

“Mandatul trebuie să rămână de 3 ani pentru funcţiile de conducere. 3 ani plus încă 3 ani este o perioada suficientă pentru implementarea oricărui plan managerial, astfel încât nu se justifică creşterea duratei mandatului la 4 ani”, a arătat UNJR.

11. Interdicţii pentru accederea în funcţiile de conducere din justiţie

UNJR a susţinut “introducerea interdicţiei de a mai candida pentru un nou mandat la aceeaşi instanţa pentru persoană care a deţinut deja două mandate de conducere că preşedinte sau vicepreşedinte al acesteia”.

“În acest mod, se evita “rocadele” în cadrul instanţelor, care actualmente permit că aceleaşi “echipe” să ocupe pe o perioda de extrem de întinsă în timp, 12 ani, conducerea instanţei. De asemenea, această modificare ar încuraja o mai mare participare a judecătorilor la aceste concursuri. Un sistem similar trebuie conceput şi pentru parchete”, a susţinut UNJR.

12. Votul conform al adunărilor generale pentru toţi care vor să ocupe o funcţie de conducere în instanţe

UNJR a solicitat şi “introducerea unei noi condiţii pentru accederea în funcţii de conducere, şi anume avizul conform al judecătorilor/procurorilor de la instanţa/parchetul unde persoană candidează”.

Pentru obţinerea acestui aviz, candidaţii la aceste funcţii îşi vor prezenţa pe scurt obiectivele urmărite prin proiectul de candidatura, urmând că, prin vot secret, emiterea avizului să fie votată prin da sau nu. Se consideră obţinut avizul conform în cazul în care mai mult de jumătate plus unul dintre judecători sau procurori au votat “DA”.

“Avizul conform pentru cineva care doreşte să ocupe o funcţie de conducere se impune deoarece nu este posibil că la nivelul de importantă al funcţiilor de conducere din instanţa/parchet să fie numite persoane pe care restul magistraţilor le contesta. Activitatea instanţelor este una de echipa, care se bazează pe colaborare, cu atât mai mult cu cât nu există subordonare între preşedinţii de instanţa şi judecători. În cazul parchetelor, procurorii sunt subordonaţi ierarhic, necesitatea unui astfel de aviz impunându-se cu atât mai mult”, consideră UNJR.

13. Trecerea de pe funcţia de procuror pe cea de judecător şi invers

Ministrul justiţiei a propus că un procuror să poată trece judecător, ori un judecător să poată trece procuror “numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie”.

UNJR este de acord cu această propunere, “cu menţiunea că dacă cineva trece dintr-o parte în altă, trebuie să profeseze cel puţin 3 ani că procuror sau judecător de judecătorie”.

De asemenea, UNJR a susţinut că “trebuie permisă trecerea şi a unui procuror/judecător care are grad superior celui de judecătorie, cu menţiunea că transferul se va face la nivel de judecătorie unde trebuie să profeseze efectiv minim 3 ani pentru a putea accede la instanţa/parchetul superior, prin concurs, în condiţiile legii”.

14. Separarea competenţelor decizionale privind carieră magistraţilor ale celor două secţii ale CSM

UNJR este de acord cu propunerea ministrului că secţia pentru procurori din cadrul CSM să decidă în privinţa carierei procurorilor, iar secţie pentru judecători din CSM să decidă în privinţa carierei judecătorilor.

“Separarea competenţelor celor două secţii în ceea ce priveşte carieră procurorilor şi judecătorilor a fost solicitată de judecători în “Memorandumul privind justiţia”, precum şi în mod expres prin rezoluţia adoptată la Constanţa de preşedinţii de tribunale, la care au aderat şi preşedinţii curţilor de apel şi Plenul CSM”, a susţinut UNJR.

Aceeaşi separaţie a competenţelor este prevăzută şi în mai multe documente internaţionale.

15. Eliminarea posibilităţii reîncadrării în funcţia de judecător sau procuror, după pensionare, cu avizul CSM

UNJR este de acord, în principiu, cu această propunere.

“Ar trebui însă luată în calcul şi situaţia că la judecătoriile care au posturi neocupate, să zicem, de peste 2 ani sau cu lipsa acută de personal, să poată fi reîncadraţi judecători pensionari, însă doar la nivel de judecătorie, cu grad de judecătorie, indiferent de gradul avut la pensionare”, a mai adăugat UNJR.

16. Vârstă minimă de 30 de ani şi cel puţin 5 ani de activitate juridică pentru că o persoană să se înscrie la INM

UNJR înţelege raţionamentul impunerii vârstei minime de 30 de ani pentru admiterea la INM, însă datele statistice nu susţin premiza unei astfel de modificări.

Propunerea pe care UNJR a făcut-o, în schimb, este de a creşte perioada de pregătire a unei persoane să devină magistrat de la 2 la 3 ani, perioada în care să se pună accent pe pregătirea practică.

Pe lângă un an de teorie, “pe durata a minim 2 ani de zile, auditorii de justiţie ar trebui să parcurgă stagii de pragatire în instanţe şi parchete, dar şi la cabinete de avocat (min. 6 luni), penitenciare (minim o luna), ministerul justiţiei, birouri notariale, alte autorităţi ale statului.”

Ulterior absolvirii INM, în perioada de stagiatură, cu excepţia cauzelor date de lege în competenţă judecătorului stagiar, judecătorii stagiari vor putea participa şi la şedinţele de judecată alături de judecătorii definitivi, vor putea participa cu vot consultativ la pronunţarea soluţiilor şi vor redacta hotărâri judecătoreşti. Judecătorii stagiari vor avea în acest fel posibilitatea de a se familiariza cu toate tipurile de cauze civile şi penale.

Într-un asemenea sistem judecătorii şi procurorii vor putea acumula cunoştinţele necesare pentru desfasuratea activităţii, fără a mai fi necesar să li se solicite în prealabil să ocupe pentru o anumită perioada de timp o altă funcţie juridică şi vor putea accede în magistratură chiar şi după terminarea facultăţii de drept.

17. Eliminarea posibilităţii menţinerii drepturilor locative, după pensionare, chiar şi de către moştenitorii fostului magistrat

UNJR este de acord cu această prevedere.

18. Răspunderea magistraţilor

UNJR este de acord că judecătorii şi procurorii să răspundă civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

Cu privire la acest aspect UNJR va veni cu comentarii/propuneri pe textul de proiect de lege.

“Poziţia UNJR cu privire la numirea la Înalta Curte, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, crearea unei structuri pentru anchetarea magistraţilor şi mutarea Inspecţiei Judiciare la Ministerul Justiţiei va face subiectul unor comunicate separate”, au mai explicat reprezentanții UNJR.

De ce s-a opărit PNL pe Streinu și Rafila?

Sorin Roșca Stănescu În fiecare zi, PNL oftează. Iar reprezentanții de frunte ai acestui partid le bat obrazul unor specialiști de marcă. Alexandru Rafila și...

Numărul școlilor în scenariul roșu a crescut vertiginos după organizarea alegerilor locale

Numărul școlilor intrate în scenariul roșu, în România, a crescut vertiginos chiar după organizarea alegerilor locale, fiind cu mult mai mare decât înaintea scrutinului. Ministerul...

Care este sloganul cu care PNL merge la alegerile parlamentare. Doar doi miniștri nu sunt pe liste

Sloganul sub care liberalii candidează la alegerile parlamentare este "Dezvoltăm România". Ludovic Orban a declarat, marţi, că alegerile parlamentare din 6 decembrie sunt decisive pentru...

Ministerul Muncii va completa legea pentru situația închiderii școlilor

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunțat că Guvernul va completa cadrul legal în situația închiderii școlilor. "Asa cum stiti, pun in practica ordonanta de urgenta...

De ce este ilegală instituirea obligativității de a purta masca în spații deschise

Hotărârea Comitetului Municipal pentru Situații de urgență București prin care se institutie obligativitatea purtării măștii și în spații publice deschise, precum și hotărârile similare...