Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina a fost primită duminică cu critici puternice la Kiev şi în statele baltice, arată Agerpres.
Într-un interviu acordat postului francez de televiziune TF1, Emmanuel Macron a declarat că Europa trebuie să îşi pregătească viitoarea arhitectură de securitate şi, de asemenea, să se gândească „cum să ofere garanţii Rusiei în ziua în care aceasta se va întoarce la masa negocierilor”.
„Există un lucru care depinde de ucraineni şi anume chestiunea frontierelor. Există un lucru pe care trebuie să îl pregătim, şi asta am discutat şi cu preşedintele Biden, şi anume arhitectura de securitate în care vrem să trăim mâine”, a spus Macron.
El a vorbit în acest context despre temerile Rusiei faţă de NATO şi despre teama lui Vladimir Putin că Alianţa va veni până la graniţele sale.
„Acest subiect va fi unul dintre factorii de pace şi, prin urmare, trebuie să ne pregătim şi pentru el: ce suntem dispuşi să facem, cum ne protejăm aliaţii şi statele membre, oferind în acelaşi timp Rusiei garanţii pentru propria securitate, atunci când se va întoarce la masa negocierilor?”, a arătat Emmanuel Macron.
Principalul consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a declarat că lumea este cea care are nevoie de garanţii de securitate din partea Rusiei, şi nu invers. „Lumea civilizată are nevoie de garanţii de securitate faţă de intenţiile barbare ale Rusiei post-Putin”, a spus, duminică, Podoliak, pe Twitter.
La rândul său, Oleksii Danilov, secretarul Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, a declarat că o Rusie „denuclearizată şi demilitarizată” ar fi cea mai bună garanţie a păcii nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru întreaga lume. „Cineva vrea să ofere garanţii de securitate unui stat terorist şi ucigaş?” a scris Danilov pe Twitter. „În loc de Nurenberg – să semnăm un acord cu Rusia şi să dăm mâna?”, a adăugat scandalizat Danilov.
David Arahamia, deputat şi membru al echipei de negociere a Ucrainei cu Rusia în perioada în care se desfăşurau astfel de discuţii, a declarat că Ucraina este pregătită să ofere Rusiei garanţii de securitate, dacă Moscova îndeplineşte patru condiţii: „Pentru aceasta este suficient: să părăsească teritoriul ţării noastre, să plătească daunele, să pedepsească toţi criminalii de război; să renunţe voluntar la armele nucleare”, a declarat Arahamia pe aplicaţia de mesagerie Telegram. „După aceea, suntem gata să ne aşezăm la masa negocierilor şi să discutăm despre garanţii de securitate”, a adăugat el.
Sugestia lui Macron de a oferi garanţii de securitate pentru Moscova a stârnit critici şi în unele ţări care se învecinează cu Rusia şi care o văd ca pe o ameninţare tot mai mare.
Fostul premier finlandez Alexander Stubb a declarat că nu este „în mod fundamental” de acord cu Macron. „Singurele garanţii de securitate asupra cărora ar trebui să ne concentrăm sunt, în esenţă, non-ruseşti”, a spus el pe contul său de Twitter. „Rusia trebuie mai întâi să garanteze că nu îi atacă pe alţii”, a arătat el.
Fostul ministru de Externe lituanian Linas Linkevicus a declarat că Rusia va avea garanţii de securitate atât timp cât nu „atacă, anexează sau îşi ocupă” vecinii. „Dacă cineva vrea să creeze o nouă arhitectură de securitate care să permită unui stat terorist să îşi continue metodele de intimidare, ar trebui să se mai gândească o dată, asta nu ţine”, a declarat Linkevicus pe Twitter.
Tema acestor garanţii de securitate a fost avansată de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei.
Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 – adică înaintea extinderii Alianţei către Est – şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina.
Adina Silav