11.4 C
București
vineri, 19 aprilie 2024 - 12:52
No menu items!

Profilul psihologic al românilor. STUDIU

spot_img

Un studiu realizat de o echipă de psihologi din Cluj-Napoca şi Bucureşti despre profilul naţional de personalitate al românilor – prezentat în premieră – arată că aceasta este una de tip bipolar, care corespunde profilurilor „Făt-Frumos” şi „Zmeu”.

Potrivit psihologilor, profilul „Făt-Frumos” este asociat persoanelor educate, între 30 şi 50 de ani, iar „Zmeu”, celor cu educaţie scăzută, între 14 şi 17 ani şi peste 60 de ani.

Echipa de psihologi de la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca şi Universitatea Bucureşti a fost coordonată de profesorul Daniel David., a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că prezentarea primelor concluzii ale studiului despre profilul naţional de personalitate a românilor reprezintă o premieră.

Potrivit lui Daniel David, cele două profiluri bipolare sunt distribuite relativ egal pe teritoriul României, iar acestea nu sunt pozitive sau negative, „ci au doar un potenţial pozitiv sau negativ”.

Am finalizat un studiu despre profilul naţional de personalitate al românilor la nivel regional, acceptat deja spre publicare, iar prezentarea primelor concluzii reprezintă o premieră. Din studiu reiese că personalitatea naţională a românilor are o structură bipolară, adică sunt două profiluri complet diferite de personalitate. Pe de-o parte, este un profil caracterizat prin instabilitate emoţională scăzută, asociată cu deschidere crescută, extraversiune, agreabilitate şi conştiinciozitate, numit factorul X plus, având un potenţial pozitiv, al cărui nume metaforic mergând pe tradiţia românească este «Făt Frumos». Avem apoi al doilea profil, cu instabilitate crescută şi deschidere scăzută, şi extraversiune, agreabilitate, conştiinciozitate scăzute, factorul X minus, căruia i-am spus «Zmeul». Profilul X plus este mai frecvent între 30 şi 50 de ani, la oameni cu educaţie superioară, iar celălalt este frecvent între 14 şi 19 ani, şi peste 60 de ani, fiind asociat unui nivel mai scăzut de educaţie

Daniel David

Cu toate acestea, prof. univ. dr. Daniel David a precizat că această structură bipolară de personalitate are și avantaje. „Într-o lume nesigură, plină de pericole, această structură bipolară te face să fi mai puţin influenţat de acţiunea unor forţe negative asupra sistemului, ceea ce este un lucru bun. Într-o lume lipsită de pericole, această structură nu ne ajută foarte mult”, a spus Daniel David.

Profesorul de la UBB a ținut să precizeze că, într-o lume globalizată, în care ţările vin tot mai des în interacţiune unele cu altele, înţelegerea profilurilor psihoculturale este fundamentală, „deoarece poate contribui la o mai bună comunicare între ţări şi culturi diferite şi la evitarea conflictelor”.

Olimpia Diaconiuc