24.2 C
București
joi, 11 august 2022 - 22:59
No menu items!

Procurorii, depășiți de Codul de Procedură Penală: „Am stat doi ani fără să facem nimic”. „Am fost adormiți”

spot_img

Parchet General_SZ

Procurorii aplică ce pot din Noul Cod de Procedură Penală (NCPP), în timp ce Guvernul stă în sertar cu modificări pe 40 de pagini pentru legea organică. Ministerul Justiţiei a supus dezbaterii publice proiectul unei OUG insuficient clarificatoare, iar Parchetul General se laudă că activitatea unităţilor sale se desfăşoară, „din primele momente”, normal, „fără blocaje sau sincope”. Ce cred procurorii despre nebunia Codurilor? Politicienii sunt atât de speriaţi de DNA, încât au uitat că 95% din anchete sunt făcute de parchetele normale pentru infracţiuni comune.

Cele mai multe parchete din România nu au întocmit nici un document în dosare în ultimele două zile. Constatarea se bazează nu pe cele două comunicate liniştitoare ale Parchetului General despre un arestat pentru tentativă de omor la Satu Mare şi altul pentru tentativă de furt, la Constanţa, ci pe verificări nominale pe care Sursa Zilei le-a făcut la mai multe unităţi de parchet din ţară. Răspunsurile oficiale arată că multe parchete nu au desfăşurat „niciun act de procedură” luni, majoritatea procurorilor alegând să aştepte clarificarea legii de procedură. Pe de altă parte, Parchetul General, susţine într-un răspuns pentru Sursa Zilei, că a distribuit modele de acte procedurale, a adaptat sistemul ECRIS care a fost funcţional din prima zi lucrătoare sub noile proceduri, plus că a publicat pe site mai multe îndrumări pentru procurori. Luni, aceste „beneficii” nu erau resimţite încă de sistem.

procurori 1

Birocraţie penală şi citaţii în plicuri cu fereastră transparentă

Spre exemplu, un procuror trebuie să facă patru formulare cu un conţinut identic pentru etape diferite din achetă, de la sesizare, până la punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată. Pentru că şi condiţiile de comunicare cu părţile din dosare s-au schimbat, grefierii vor învăţa să împăturească citaţiile special pentru a fi trimise ca facturile la electricitate, în plic cu fereastră transparentă. Grefierii parchetelor locale încă mai lucrau, luni, la comunicările pe stil vechi.

Nu mai puţin de 80 de formulare urmează să fie folosite de procurori în faza de urmărire penală şi alte 120 de către judecătorii din instanţe, pentru a răspunde cerinţelor Noului Cod de Procedură Penală. Pentru că legea organică nu are încă o formă definitivă, Institutul Naţional al Magistraturii a elaborat, în două rânduri, formularele ghid pentru magistraţi.

Ministerul Justiţiei nu a emis până acum o ediţie oficială a Codului de Procedură Penală, în condiţiile în care, luni, nu se mai găseau în librării sau la tarabe ediţiile neactualizate. După ce în presă au apărut relatări despre judecători care au amânat procesele pentru că nu au primit Noul Cod de Procedură Penală, Ministerul Justiţiei a anunţat, marţi, că magistraţii pot consulta on-line codurile, până când le vor fi trimise ediţii tipărite.

Confuzie în parchete

Atmosferă de studiu, tensiune, discuţii contradictorii, confuzie! Parchetele bucureştene au fost, luni, 3 februarie, în fierbere. Deşi Noul Cod de Procedură Penală a intrat în vigoare de sâmbătă, în prima zi lucrătoare a săptămânii, procurorii nu primiseră încă formularele care vor sta la baza activităţii lor şi nici sistemul ECRIS nu fusese schimbat după noile criterii.

„Ni s-a spus să stăm liniştiţi. Să nu ne agităm. Am stat doi ani fără să facem nimic. Şi de două zile trag toţi disperaţi să facem totul”, a povestit, pentru Sursa Zilei, unul dintre magistraţii care a văzut cum arată 1.700 de dosare în biroul în care lucrează cu alţi 8 colegi procurori şi auditori de justiţie. Pentru un procuror „furnică”, o singură concluzie generează noile schimbări de competenţe, chiar şi după lista refăcută de Guvern prin ordonaţa supusă dezbaterii publice.

România se îndreaptă către un parchet unic pentru că cele mai multe dosare, chiar şi din domenii care cer supraspecializare şi experienţă, se duc spre parchetele locale. Aşa se face că un parchet de pe lângă o judecătorie va trebui să cerceteze infracţiunile comise de poliţia judiciară, infracţiunile de pe piaţa de capital, dosarele cu infracţiuni informatice, ori dosarele de conflict de interese. Aceste noi prevederi vor duce în practică la situaţii aberante: un şef de post ar trebui să cerceteze conflictul de interese în care s-ar afla primarul de comună, ori să colaboreze cu FBI pe dosare de infracţiuni de cybercrime.

Ordonanţa de 40 de pagini, la sertar

În forma de acum, Codul de Procedură Penală nu explică şi ce urmează să se întâmple cu dosarele aflate în curs. Un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care se întinde pe 40 de pagini şi care ar trebui să clarifice Noul Cod de Procedură Penală (la propunearea ÎCCJ, CSM şi a Ministerului Public) este ţinut, în mod inexplicabil, la sertar de Ministerul Justiţiei. Proiectul ar fi oferit reguli (norme tranzitorii) pentru anchetele în curs, cum ar fi un termen de 60 de zile pentru clasarea dosarelor aflate în faza actelor premergătoare, cum ar fi transformarea învinuitului în inculpat, ori explicitarea modalităţii prin care procurorii pot trimite totuşi în judecată dosarele cu probatoriile finalizate, dar pentru care trebuie să-i recheme pe învinuiţi ca suspecţi ca să semneze formularul special pentru punerea în mişcare a acţiunii penale. Aceeaşi ordonanţă urma să explice inclusiv regulile după care procurorii dispun, prin ordonanţă, aplicarea legii mai favorabile, lucru făcut după ureche, în acest moment, de magistraţi. La fel se întâmplă şi în cazul dosarelor cu prescriere (abuz, înşelăciune) sau dezincriminare (delapidarea în mediul privat).

procurori 3

Problemele de competenţă aiuritoare, mişcarea dosarelor deja sesizate, copiile xerox de pe toate piesele dosarului pe care parchetele trebuie să le elibereze obligatoriu, înregistrarea audierilor, arestul la domiciliu sau brăţările electronice sunt câteva dintre procedurile imposibil de aplicat în acest moment. Dosarele economice vor avea şi ele serios de suferit de pe urma unei prevederi care impune procurorului să obţină de la instanţă autorizaţie pentru rulajul conturilor, în condiţiile în care procurorii au deja acces on-line la bazele de date ale ANAF.

1.700 dosare pe cap de procuror. Optimism limitat

Parchetul Sectorului 1 este de câţiva ani „în curăţenie”. Stocuri de zeci de mii de dosare acumulate, în zeci de ani, au fost scoase de prin beciuri. În 2013, cu 30 de procurori, din care 6 funcţionând ca delegaţi în alte unităţi de parchet, PJ Sector 1 a trimis 650 de dosare în instanţă. Rulajul total a fost de 54.000 de dosare.

„Mă duc repede să pun în mişcare acţiunea penală, ca să nu se prescrie la mine dosarul”, a fost replica de luni a unei doamne procuror care preluase dosarele unui coleg delegat la altă unitate de parchet. Ştie că lucrează la cel mai aglomerat parchet din România.

„Nimeni nu credea că o se schimbe totuşi procedura. Am fost adormiţi. Lasă că n-o să intre. Nu vă agitaţi. Şi în ultimele zile, BUM! Nu suntem pregătiţi, e clar, dar o să ne adaptăm din mers. România nu e pregătită pentru multe schimbări, dar trebuie să le facem”, vorbeşte liber un al magistrat care recunoaşte că a citit „în mare” Noul Cod de Procedură Penală.

Procuror: „E aberant să modificăm procedura după slăbiciunile magistraţilor din România”

„Nu e nimic spontan în Noul Cod. Drepturile părţilor, accesul la informaţii, reprezentarea sunt impuse din 2010. E în favoarea sistemului de justiţie că nu mai improvizăm şi nu mai aplicăm soluţii inovative în administratea probelor, ci le avem la vedere, accesibile şi previzibile pentru magistrat şi pentru persoana cercetată”, este de părere un procuror care predă de un an la Insitutul Naţional al Magistraturii noile prevederi procedurale.

Deşi legea nu explică şi ce ar trebui să facă magistratul cu dosarele în lucru, acelaşi procuror este de părere că trebuie dăcută doar o reevaluare şi reîncadrare a faptelor pe legea care este mai favorabilă infractorului.

„Pe încadrările noi nu există o reală problemă, pentru că sunt instituţii pe are le cunosc toţi magistraţii. iar regulile privind dezincriminarea faptelor nu s-au modificat în mod substanţial. Dosarele se închid în mod absolut normal în momentul împlinirii termenului de prescripţie ca urmare a scăderii limitelor de pedeapsă. Se prescriau dosare şi înainte de 1 februarie şi se vor prescrie şi după 1 februarie. E o soluţie legală care poate atrage şi o altfel de răspundere pentru cei care au lăsat acele dosare în nelucrare”, consideră tănărul magistrat.

Ipocrizia sistemului: Dosare pentru fapte, interceptări pentru mai mulţi

Pentru procurorii din parchetele obişnuite, problema interceptărilor este una falsă.
„Nu este necesar ca interceptarea să se facă doar pentru suspecţi sau inculpaţi, acum putem să interceptăm numerele de telefon ale unor persoane despre care cunoaştem că ar putea să ne ducă la identificarea autorilor sau că au cunoştinţă despre săvârşirea infracţiunilor cercetate de noi”, a declarat pentru Sursa Zilei un formator INM.

Cu alte cuvinte, sistemul alege să tolereze interceptarea pentru depistarea autorilor unei infracţiuni chiar şi atunci când aceştia sunt deja cunoscuţi. Singura diferenţă între noul şi vechiul Cod de Procedură este că acum interceptarea „in rem” se va face pentru 3 luni, în loc de cele 4 luni alocate anterior pentru faza actelor premergătoare. Folosind cuvintele tehnicienilor din Parchetul General, orice procuror va fi „obligat” să înceapă urmărirea penală imediat ce a fost sesizat cu privire la săvârşirea infracţiuni, gest sancţionabil în condiţiile în care orice alt sistem de drept impune o verificare prealabilă a informaţiilor dintr-o sesizare.

Mihaela Chiper