PREZIDENȚIALE 2014. Votul pentru Victor Ponta vs. votul pentru Klaus Iohannis

Victor Ponta a câștigat primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, cu 40.44%, Klaus Iohannis, contracandidatul din turul 2, obținând 30,37%

ponta-iohannis

În ultimii 25 de ani, doar doi candidati aflați pe locul al doilea la finalul primului tur de scrutin au întors rezultatul și au devenit președinți – Emil Constantinescu, în 1996, și Traian Băsescu, în 2004. Actualul președinte a recuperat, atunci, în al doilea tur, cele 7 procente care îl separau de Adrian Năstase și a ajuns la Cotroceni.

După Ion Iliescu, Victor Ponta este al doilea candidat al PSD care a obţinut peste 40% în primul tur. De altfel, susțin analiștii, scorul PSD a fost întotdeauna în jurul acestei cifre, care înseamnă, de fapt, între 4,07 și 4,3 milioane de voturi.

Și scorul obținut de Klaus Iohannis se înscrie în istoria politică de dreapta. Dacă îl comparăm cu procentul obținut de Emil Constantinescu în 1992 și Traian Băsescu în 2004, în primul tur de scrutin, adică 28%, respectiv 34%, Klaus Iohannis s-a încadrat în marja de 2,9 – 3 milioane de alegători, a precedenților săi.

Singurul an electoral în care bătălia din turul 2 nu s-a dat între candidatul stângii cu candidatul dreptei a fost în 2000, când în al doilea tur de scrutin au ajuns Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor.

Dacă analizăm votul pe regiuni, nici aici nu sunt mari surprize. Istoria alegerilor din România arată unele județe în care procentul de vot este de peste 60-70%, iar altele în care alegătorii nu vin la vot în procent de mai mult de jumătate, chiar și 30%. Cele mai multe dintre județele fruntașe sunt în Muntenia și Moldova, iar județele cu cea mai scăzută prezență la vot sunt din Ardeal sau Maramureș. Numai că în județele harnice, istoria arată, de asemenea, că majoritatea votanților sunt de centru-stânga, în timp ce blocul de votanți majoritari de centru-dreapta este masat în zona Transilvania.

Așadar Victor Ponta a obținut scoruri și de peste 50% în fiefurile tradiționale ale PSD, cum ar fi Vrancea, Teleorman, Buzău, Vaslui, Olt sau Gorj. Surprizele pentru Ponta au fost județele Călărași și Prahova, care erau considerate până de curând potrivnice PSD. Din categoria suprizelor neplăcute putem aminti Constanța, unde PSD a câștigat toate alegerile în ultimii ani, iar acum diferența între Ponta și Iohannis a fost foarte mică, dar tot în favoarea lui Ponta.

O noutate a reprezentat-o Capitala, ostilă PSD până acum. Ponta a obținut cel mai mare procent, iar pe locul trei, după Klaus Iohannis, s-a clasat Monica Macovei, care a obținut, de fapt, în București, cel mai mare scor al său.

Klaus Iohannis a câștigat categoric în zona Sibiu, aproape 70% din procente. Normal, dacă ne gândim că este primarul orașului de 14 ani. Procente importante a câștigat în majoritatea județelor din Ardeal, cu excepția județelor Mehedinți și Hunedoara, unde Ponta s-a clasat pe primul loc. Iar în Harghita și Covasna, pe primul loc a ieșit candidatul UDMR, Kelemen Hunor. Transilvania a fost, de altfel, și regiunea în care ceilalți candidați ai partidelor de dreapta, sau care au făcut parte din partidele de dreapta, ca Elena Udrea, Călin Popescu Tăriceanu sau Monica Macovei să obțină scoruri peste media pe care au obținut-o la nivel național.

Candidatul ACL Klaus Iohannis a câștigat detașat în diaspora, cu peste 46 de procente, față de cele aproape 16 ale lui Victor Ponta.

Dacă analizăm voturile obținute de cei doi candidați din perspectica categoriilor sociale, conform sondajelor, marii absenți ai acestor alegeri nu au fost tinerii, ci votanții de peste 65 de ani și cei care au mai puțin de 10 clase, procentele lor fiind de aproximativ 44%, respectiv 34%. Așadar, în ciuda miturilor care îi privesc pe cei cu studii superioare, că nu se prezintă în procent mare la vot, la primul tur de scrutin, 78% dintre ei au votat cu unul dintre cei 14 candidați. În timp ce votanții cu studii primare au fost prezenți la vot în procent de doar 33%, iar cei cu studii medii, în procent de 61%.

În ceea ce privește mesajul și campania pe care le-au dus cei doi contracandidați, ambele au fost clasice. Dacă Victor Ponta s-a promovat aproape strict guvernamental, cu ce lucruri a făcut ca premier împreună cu miniștrii cabinetului său, Klaus Iohannis a avut două mari teme – critica antisistem, schimbarea acestuia, dar și conexarea acțiunilor justiției cu “curățirea” acestui sistem instalat de PSD, pe care o vrea dreapta politică. Chiar și anunțul făcut de Iohannis după primul tur, că nu vrea sprijinul niciunui candidat care n-a intrat în turul 2, se poate înscrie în această tactică, de poziționare în afara sistemului, creat de toate partidele politice.

NICIUN COMENTARIU