joi, 26 noiembrie 2020 - 9:31

PREZIDENȚIALE 2014. A început campania electorală. Ce trebuie să știți despre alegeri și despre fiecare candidat

IPS Teodosie, scrisoare dură pentru premierul Orban: Ne veți bate, amenda, aresta pe cei ce vom merge și ne vom ruga la Peștera Sfântului...

ÎPS Teodosie i-a transmis premierului Orban că ”nu va îngădui” ca instituțiile Statului să ”calce în picioare dreptul de a-l cinsti pe Sfântul Apostol...

Mutația care poate „a făcut pandemia”: Virusul a infectat Italia mai ușor decât varianta originală detectată în Wuhan

Noi cercetări sugerează că o mutație a coronavirusului la începutul pandemiei a ajutat-o ​​să se răspândească mai ușor și a făcut mai dificilă oprirea,...

Fost șef la Pfizer spune ca pandemia s-a sfârșit iar Vaccinul este inutil. Interviul său a fost interzis

Dr. Mike Yeadon susține că guvernul britanic folosește sfaturile științifice într-un mod „letal de incompetent”. Yeadon este catalogat drept un corona-sceptic, iar YouTube a...

A murit legendarul Diego Maradona

Fostul mare fotbalist argentinian Diego Maradona a încetat din viaţă miercuri, la vârsta de 60 de ani, în urma unui stop cardiac, în locuinţa...

14 candidați s-au înscris în cursa pentru Președinția României

Votare_SZ

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la urne în noiembrie pentru a-și alege președintele dintre cei 14 candidați înscriși în competiția electorală. Fiecare aspirant la fotoliul de la Cotroceni își va susține, timp de 30 de zile, “proiectul pentru România” – de fapt, forma oficială a promisiunilor prin care încearcă să-i convingă pe cei cu drept de vot că merită să-i reprezinte.

Cine sunt candidații la președinție și ce promit ei

  • Victor Ponta (42 de ani) – premier și președinte PSD. Ponta și-a intitulat programul prezidențial “Victor Ponta președinte – Marea Unire a românilor“. Proiectul candidatului Victor Ponta cuprinde zece obiective pe care acesta își propune să le îndeplinească din fotoliul de la Cotroceni: Proiectul unui președinte util, care unește și construiește; Egalitate de șanse în societate; Dreptate până la capăt; România, stat euro-atlantic puternic, bazat pe o economie de top în regiune; Tinerii – viitorul României; O națiune sănătoasă; Securitatea națională și siguranța cetățeanului; România digitală; Promovarea culturii românești; O societate echitabilă.
  • Klaus Iohannis (55 de ani) – primar al Sibiului și președinte PNL. Deși asupra candidaturii sale planează încă semne de întrebare din perspectiva unei decizii definitive a Curții Supreme în procesul care vizează acuzația de incompatibilitate formulată de Agenția Națională de Integritate, Iohannis a afirmat, în nenumărate rânduri, că va merge până la capăt în lupta pentru fotoliul prezidențial. Candidat din partea alianței PNL-PDL (ACL), Klaus Iohannis și-a intitulat programul ”România lucrului bine făcut” și își propune 11 obiective: Educația ca resursă de performanță a României; Economia liberală: competitivitate și prosperitate; Agricultură performantă și dezvoltarea satului românesc; Infrastructura ca instrument al europenizării României; Regionalizarea și descentralizarea ca vectori ai modernizării; Parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate națională; Investiția în sănătate – o investiție în viitor; Viziunea fiscal-bugetară: regândirea relației dintre stat și cetățean; Cum răspundem la viitorul sistemului de pensii; Reforma instituțiilor politice și administrative; Demografia – o provocare pe termen lung.
  • Călin Popescu-Tăriceanu (62 de ani) – fost premier și președinte al Senatului. Candidat independent, Tăriceanu vrea o țară care să fie caracterizată prin bunăstare. El consideră că România are nevoie de un proiect care să o conducă pe locul pe care îl merită. De aceea, și-a intitulat programul “România, a șaptea putere a Europei“. Care sunt obiectivele sale: “Vreau, pentru țara mea, mai mult. Vreau, pentru cetățenii mei, să trăiască mai bine, vreau să fim respectați, să fim o țară demnă, o țară privită cu respect și de care oamenii să fie mândri. Vreau o țară care să fie caracterizată prin bunăstare, dar aceste lucruri nu se pot realiza decât cu multă muncă, cu multă seriozitate și politica trebuie privită altfel, nu ca până acum – o activitate derizorie, o activitate care, în final, nu reușește să câștige încrederea cetățenilor”. La lansarea candidaturii lui Călin Popescu – Tăriceanu au fost prezentate mesajele: “Bunăstare și respect” și “Tăriceanu de partea ta”, mesaje care vor fi vizibile în campania electorală.
  • Elena Udrea (40 de ani) – fost ministru al dezvoltării în Guvernul Boc, susținută în lupta pentru Cotroceni de actualul președinte Traian Băsescu, președinte PMP – formațiune fondată la inițiativa lui Băsescu. La nici 24 de ore de la momentul la care era audiată de procurorii DNA, ca martor într-un dosar de corupție în care a fost pus sub acuzare primarul municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan  – “Pinalti”, Udrea și-a lansat propriul proiect pentru România, într-o hală dezafectată a fostei unei Republica, îmbrăcată în salopetă, cu o cască de muncitor pe cap, dar încălțată cu pantofi Prada. Prin programul “România frumoasă“, Elena Udrea propune, printre altele, depolitizarea şi debirocratizarea instituţiilor de stat, continuarea reformei din învăţământ şi din sănătate, dezvoltarea liberei iniţiative, atragerea de investiţii pentu dezvoltare economiei, “justiţie până la capăt”.
  • Teodor Meleșcanu (73 de ani) – fost șef al SIE, funcție din care a demisionat pentru a candida la prezidențialele din acest an. Candidat independent, Meleșcanu nu a prezentat un program electoral complet, dar a susținut că va lupta pentru o țară în care instituțiile să funcționeze, Parlamentul, Guvernul și președintele să colaboreze în interesul cetățenilor, o Românie în care toate aceste lucruri să se facă pe baza prevederilor legale, nu prin decizii, prin acte de voință unică a unei persoane sau a alteia.
  • Monica Macovei (55 de ani) – fost ministru al justiției și europarlamentar PDL, partid din care a demisionat pentru a candida independent la prezidențiale. Ea a precizat că-și va lansa candidatura, și implicit și programul, “pe bucăți, prin evenimente și prin muncă”, dar a susținut că vrea ca România să rămână pe direcția Vest și să garanteze siguranța națională a țării noastre.
  • Kelemen Hunor (46 de ani) – vicepremier, ministru al culturii, președinte UDMR. Inițiator al proiectului de autonomie a Ținutului Secuiesc, Kelemen Hunor susține că vrea o Românie puternică, o Românie respectată în UE. “Cuvântul-cheie în această campanie prezidențială pentru mine va fi respectul. Vreau o Românie respectată, o Românie puternică, o țară respectată în Uniunea Europeană și în această regiune, iar eu cred că în acest moment avem toate pârghiile și atuurile de a deveni un stat puternic în regiune“, a declarat Kelemen Hunor la depunerea candidaturii la BEC.
  • Dan Diaconescu (47 de ani) – fondator PPDD. Judecat pentru șantaj, într-un dosar în care a fost trimis în judecată de DNA, “Domnul Dan” nu se laudă cu un program electoral, ci cu faptul că “este pentru prima oară când oamenii de rând din țară au un candidat la Președinție“.
  • Constantin Rotaru (59 de ani) – președinte al Partidului Alternativa Socialistă (PAS). Pentru a doua oară candidat la Președinția României (după ce în 2009 a reușit să strângă, potrivit datelor Biroului Electoral Central, doar 43.000 de voturi), Rotaru nu a prezentat nici el un program concret pentru România. La depunerea candidaturii, a făcut referire însă la primii doi președinți ai României, care în opinia sa “s-au comportat ca niște spectatori care i-au lăsat pe toți lupii hulpavi să distrugă țara numai din dorința de a sta confortabil la Cotroceni“, iar al treilea șef de stat, “autointitulat președinte-jucător, s-a plasat din start în afara Constituției și în fruntea celor care au vrut să facă regulile în România“.
  • Corneliu Vadim Tudor (64 de ani) – președinte PRM și candidat permanent la prezidențiale în ultimii 24 de ani. Nu a prezentat un program prezidențial, dar, la depunerea candidaturii, a ținut să precizeze că și-a vândut mașina pentru a avea bani de campanie și că “țara este o catastrofă“.
  • Mirel Mircea Amariței – președinte al Partidului Prodemo. Sursa Zilei a prezentat pe larg “profilul” candidatului Amariței, care nu s-a lansat în această campanie cu vreun proiect pentru România. Astfel, Amariței a fost trimis în judecată pentru falsuri comise în perioada în care era secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor – în mandatul lui Dan Nica (fostul ministru al comunicațiilor, vizat de ancheta DNA în marele dosar EADS -Microsoft, căruia i-a fost și consilier personal). În plus, este urmărit penal de DNA în dosarul “Realitatea”.
  • Szilagyi Zsolt (46 de ani) – președinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania. Vrea să relanseze dialogul româno-maghiar și o “reformă structurală, după modelul german, austriac sau elvețian”.
  • Gheorghe Funar (65 de ani) – fost primar al municipiului Cluj – Napoca, s-a remarcat prin vopsirea băncilor din oraș în culorile tricolorului, dar și prin faptul că a ordonat coborârea drapelului de pe clădirea Consulatului Ungariei din oraș, pe motiv că trebuie curățat de praf. Candidat independent la prezidențiale, Funar consideră că “singura șansă pe care o are poporul român pentru a pune capăt <<dictaturii partidelor politice>> împotriva neamului românesc, pentru a salva țara, a asigura un viitor fericit românilor și a reunifica statul este să-l voteze”.
  • William Brânză (42 de ani) –  candidat al Partidului Ecologist Român. Fost deputat PDL, Brânză s-a lansat în lupta pentru Cotroceni, purtată sub sloganul “Să le spargem gaşca!“, cu  un program electoral axat pe ecologie. Proiectul lui William Brânză pentru Cotroceni are printre principalele obiective: o vârstă rezonabilă de pensionare pentru femei, un program naţional privind becuri ecologice în toată ţara, dar și crearea de locuri de muncă prin înființarea unor fabrici de becuri.

Ce reguli trebuie să respecte candidații în campanie

Campania electorală pentru primul tur al prezidenţialelor din 2 noiembrie a început vineri, 3 octombrie, la ora 00.00, va dura 30 de zile şi se va încheia sâmbătă, 1 noiembrie, la ora 7.00. În această perioadă, candidaţii pot face propagandă prin mitinguri, afişaj, presă, cu respectarea unor reguli.

  • Potrivit Legii 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, în campania electorală, candidaţii şi, după caz, partidele, alianţele politice sau electorale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-media. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare. În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.
  • În timpul campaniei electorale, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Încălcarea acestor prevederi legale se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei. De asemenea, neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări se sancţionează cu amendă de la 4.500 la 10.000 lei.
  • Potrivit legii, mijloacele folosite în campania electorală nu pot să contravină ordinii de drept. Primarii sunt obligaţi ca după data expirării termenului de depunere a candidaturilor, dar până la rămânerea definitivă a acestora, să stabilească, prin dispoziţie care se aduce la cunoştinţa publică prin afişare la sediul primăriei, locuri speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ţinând seama de numărul candidaţilor. Locurile speciale pentru afişaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât să poată fi folosite fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente. Locurile speciale pentru afişaj electoral pot fi folosite numai de candidaţii la funcţia de preşedinte şi de partidele care i-au propus. Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat. Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor şi numai cu luarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral. Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat. Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei. Activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic. Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă. Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate. Potrivit legii electorale, nerespectarea tuturor prevederilor referitoare la afişajul electoral se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei. Cu aceeaşi amendă se sancţionează şi distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite. Primarii pot aproba instalarea pe domeniul public a unor amenajări provizorii pentru distribuirea materialelor de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricţii de circulaţie rutieră sau pietonală.
  • Campania electorală se poate desfăşura și în alte state doar cu respectarea legislaţiei în vigoare a statului respectiv.
  • Pentru candidaţi, accesul la serviciile publice de radio şi televiziune este egal şi gratuit.
  • Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.
  • Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.
  • Încălcarea acestor reglemetări referitoare la sondajele de opinie şi televot constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 4.500 la 10.000 de lei.
  • Legea precizează că birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale, soluţionând, prin decizii, plângerile cu privire la campania electorală.

Alegerile prezidențiale în cifre

  • 192,4 milioane de lei – a alocat Guvernul pentru organizarea alegerilor prezidențiale din acest an.
  • 18.313.698 cetățeni cu drept de vot așteptați la urne în primul tur de scrutin

Au drept de vot la primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 2 noiembrie, 18.313.698 de cetățeni români, iar 18.321.512 pe 16 noiembrie, la turul al doilea, potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă.

  • 1.245 de secții de votare vor fi organizate în București

În sectorul 1 al Capitalei vor fi organizate 162 de secții, în sectorul 2 – 202, în sectorul 3 – 274, în sectorul 4 – 178, în sectorul 5 – 196 iar în sectorul 6 – 233 de secții de votare.

  • 18.550 secții de votare vor fi organizate în țară
  • 294 de secții vor fi organizate pentru cetățenii români din afara granițelor care doresc să -și exercite dreptul de vot. Numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secțiile de votare din străinătate este 600.000.

Cum votăm

În ziua votării, românii aflați în țară își pot exercita dreptul de vot în baza cărții de identitate, cărții electronice de identitate, cărții de identitate provizorie, buletinului de identitate, pașaportului diplomatic, pașaportului diplomatic electronic, pașaportului de serviciu, pașaportului de serviciu electronic, carnetului de serviciu militar – în cazul elevilor din școlile militare.

Cei care se află în străinătate și în state care permit accesul pe teritoriul lor pe baza cărții de identitate în ziua alegerilor pot prezenta la urne pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, titlul de călătorie, cartea de identitate, cartea electronică de identitate.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza pașaportului simplu cu menționarea țării de domiciliu (CRDS), pașaportului simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu (CRDS), pașaportului simplu electronic cu menționarea țării de domiciliu (CRDS), în plus români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate și în baza titlului de călătorie.

Votul cu urna specială

Persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, votează prin intermediul urnei speciale.

Directorii penitenciarelor și ai locurilor de deținere sunt obligați să aducă la cunoștința alegătorilor deținuți în baza unui mandat de arestare preventivă sau care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale, faptul că pot vota prin intermediul urnei speciale cu suficient timp înainte de ziua votării.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se fac în scris și se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deținere, cel mai târziu cu două zile înainte de ziua votării.

Dacă se solicită exercitarea votului prin urna specială de mai mult de 400 de persoane aflate în detenție, cererile în acest sens pot fi depuse cel mai târziu în preziua votării până la ora 20.00 la mai multe secții de votare din localitatea în care se află penitenciarul.

În ziua votului, directorul penitenciarului sau al locului de deținere permite accesul echipei biroului electoral al secției de votare care se deplasează cu urna specială și cu o ștampilă cu mențiunea “VOTAT”, buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spațiul anume amenajat pentru votare, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului.

Persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate pot vota numai în baza unui act sau document de identitate valabil. În acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de detenție, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul sau documentul de identitate valabil aflat în dosarul individual.

Totodată, persoanele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu votează prin intermediul urnei speciale în condițiile în care formulează o cerere în acest sens către biroul electoral al secției de votare la care sunt arondate potrivit domiciliului. Cererea se depune cel mai târziu în preziua votării, până la ora 20.00.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea “VOTAT”, buletine de vot și timbre autocolante.

În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare. Urna specială se utilizează numai la secțiile de votare din țară. Secțiile de votare din străinătate nu vor avea sau utiliza urne speciale.

Situațiile în care votul este considerat nul

Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea “VOTAT”, buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea “VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Votul este valabil exprimat în cazul în care, deși ștampila cu mențiunea “VOTAT” aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tușul s-a imprimat și pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ștampila cu mențiunea “VOTAT”, precum și în situația în care ștampila a fost aplicată de mai multe ori în același patrulater sau atât într-un patrulater, cât și în afara oricărui alt patrulater; efectuarea de ștersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

AEP verifică listele electorale

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), la sesizarea partidelor politice, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului alegerilor și însoțită de probe, verifică listele electorale la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la același tur de scrutin.

Raluca Dan

Actrița Sharon Stone, cooptată ca expert în boli infecțioase de echipa Biden

Actriţa americană Sharon Stone, care sprijină de mulţi ani acţiunile de combatere a bolilor infecţioase şi cercetările medicale împotriva maladiei SIDA, a anunţat că...

Iohannis: Nu voi promova carantina la nivel național după alegerile parlamentare

Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări, miercuri, în cadrul conferinței sale de presă de la ora 18.00, că nu intenţionează să promoveze instituirea unei...

Pelerinajul de Sfântul Andrei, interzis și prin hotărârea instanței

Tribunalul Constanța a respins miercuri cererea Arhiepiscopului Teodosie al Tomisului de anulare a deciziei prin care Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Constanța a...

Firma de consultanță secretă care a devenit Cabinetul Biden „în așteptare” (Politico)

WestExec Advisors, care arată acum ca un „guvern în așteptare” pentru următoarea administrație, a fost fondată în 2017. Site-ul web pentru consilierii WestExec include...

Evoluția epidemiei de COVID în România cu și fără lockdown. GRAFICE

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) prezintă pentru fiecare țară din Uniunea Europeană și pentru Marea Britanie, într-un raport publicat în...