marți, 1 decembrie 2020 - 23:23

Prezența la urne, la prezidențiale, a scăzut de la un scrutin la altul începând cu 1996

Un totem metalic, urmărit din deșertul Utah/SUA, până la Bâtca Doamnei/Neamț de vânătorii de mistere

Fotografia unei structuri metalice misterioase apărută la sfârşitul lui noiembrie la Bâtca Doamnei/Piatra-Neamţ, în apropiere de cetatea dacică Petrodava, face înconjurul presei anglo-saxone, după...

Decizie istorică în UK: Curtea Supremă pune capăt practicilor de schimbare a sexului la copii sub 16 ani

Este puțin probabil ca un copil cu vârsta sub 16 ani care ia în considerare realocarea sexului să fie suficient de matur pentru a...

Mamă suedeză traumatizată de pierderea unui copil, îl ține pe al doilea 30 de ani închis în casă

Un bărbat în vârstă de 41 de ani a fost găsit închis într-un apartament dintr-un oraș apropiat capitalei Stockholm, după ce mama sa în...

Atac mortal cu mașină, într-o zonă pietonală din Trier/Germania

”Mai multe persoane” au fost ucise , iar alte 15 au fost rănite, marţi, de o maşină, într-o zonă pietonală din oraşul german Trier...

În 2009, 52,31% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne

Stampila votare_SZ

Românii cu drept de vot au fost chemaţi de şapte ori la urne în vederea alegerii primului om în stat, scrutinul aflat acum în derulare, cel mai probabil după turul 2, urmând să înscăuneze al patrulea preşedinte post-decembrist, după Ion Iliescu (două mandate şi jumătate), Emil Constantinescu (un mandat) şi Traian Băsescu (două mandate).

Prezența la vot, la primul tur de scrutin din 2 noiembrie, a fost de 53,17%, județele cu cea mai mare prezență la vot fiind Ilfov, Sibiu, Olt, Teleorman și Prahova. Cea mai scăzută prezență a fost în județele Satu-Mare, Covasna și Maramureș, de 42-43%. În București, prezența a fost de peste 54%, iar în sectorul 1, aflat pe primul loc, prezența a fost de peste 60%.

Prezența la urne a fost calculată pe baza datelor primite de la un număr de 18.553 secții de votare, din totalul de 18.553 secții organizate pe teritoriul României. La nivelul întregii ţări au votat 9.723.232 alegători.

Potrivit Biroului Electoral Central, Victor Ponta s-a clasat pe primul loc, cu 40,44%, iar, la o diferență de zece procente, Klaus Iohannis, cu 30,37%. Pe locul 3 s-a clasat Călin Popescu Tăriceanu, cu 5,36%, urmat de Elena Udrea cu 5,2% și Monica Macovei, cu 4,44%. Alți șase candidați din cei 14 înscriși au obținut procente de până în 1,1%.

Alegerile prezidențiale din 2014 se desfășoară în baza legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Potrivit acestui act normativ, birourile electorale ale secțiilor de votare vor furniza date privind prezența la vot a populației potrivit programului stabilit de Biroul Electoral Central (BEC). Pentru a transmite aceste date, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a pus la dispoziția președinților secțiilor de votare telefoane mobile dedicate sau telefoane fixe, acolo unde nu există acoperire pentru telefonia mobilă. Participarea se va transmite prin SMS doar de pe aceste aparate dedicate, nu de pe telefoanele personale. Birourile secțiilor de votare primesc SMS-uri prin care li se cere comunicarea datelor de prezență. Participarea cetățenilor cu drept de vot la procesul electoral se cuantifică la orele 10, 13, 16, 19 și 21.

REFERENDUM pentru demiterea lui Traian Băsescu – iulie 2012

Participarea la referendum a fost de 46,24%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, iar 11,15% s-au pronunţat împotrivă, potrivit rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central. Curtea Constituţională a invalidat rezultatele referendumului de demitere a preşedintelui României, prin hotărâre, deoarece conform reglementărilor legale în vigoare, pentru validare, era necesar ca la urne să se prezinte cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor.

A fost pentru a doua oară când președintele Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament, precedenta suspendare și referendumul având loc în 2007, când 74% dintre voturile exprimate au fost împotriva demiterii.

Alegerile prezidențiale în cifre, în ultimii 25 de ani

  • După căderea regimului Nicolae Ceaușescu, primele alegeri „libere” au avut loc pe 20 mai 1990, în Duminica Orbului. Ion Iliescu, președintele Consiliului Național al Frontului Salvării Naționale, l-a surclasat zdrobitor pe contracandidatul său, Radu Câmpeanu, președintele Partidului Național Liberal, cu 85,07% față de 10,64%. Au fost singurele alegeri prezidențiale când nu a mai fost nevoie de al doilea tur de scrutin, pentru că primul candidat clasat depășise pragul de 50% plus unu. Din numărul total de 17.200.722 alegători, s-au prezentat la vot 14.826.616, fiind cel mai mare procent de prezență din ultimul sfert de veac, de peste 86%.
  • Următoarele alegeri prezidențiale din România s-au desfășurat în 1992, concomitent cu alegerile legislative. Prezența la vot a fost de peste 76%, iar în al doilea tur de scrutin s-au calificat Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Președinte al României a devenit Ion Iliescu, care a obținut 61,43%, în timp ce Emil Constantinescu a obținut 38,57%. Curtea Constituțională a considerat că mandatul lui Ion Iliescu dintre 1992-1996 a fost primul mandat constituțional.
  • Patru ani mai târziu, bătălia electorală a fost câștigată de Emil Constantinescu, care a obținut 54,41% din voturi față de Ion Iliescu, care a câștigat 45,59% din voturi. În primul tur de scrutin, clasamentul era invers, Iliescu clasându-se pe primul loc, iar Emil Constantinescu pe al doilea, la o diferență de 4%.

alegeri 1996Scrutin 17 noiembrie 1996

Din 17.230.654 de alegători înregistrați s-au exprimat 13.078.883 (75,9%), dintre care 12.972.485 de voturi au fost validate.

  • Patru ani mai târziu, în 2000, Emil Constantinescu n-a mai candidat, iar Ion Iliescu s-a clasat pe primul loc în turul unu, urmat de corneliu Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare, cu 28,34% și Thedor Stolojan, candidatul PNL, cu 11,78%. În finala din turul 2, Ion Iliescu a devenit pentru a doua oară președintele României, cu peste 66 de procente, surclasându-l pe Vadim Tudor, care a obținut puțin peste 33%.

alegeri 2000Scrutin 10 decembrie 2000

Din 17.699.727 de alegători înregistrați s-au exprimat 10.177.343 (57,50%), dintre care numai 10.020.870 au fost validate.

  • Din 2004, prezența la vot a început să scadă simțitor, cu 20 de procente. Astfel, în decembrie 2004, 58,5% din alegătorii cu drept de vot s-au prezentat la urne, iar alegerile au fost câștigate de Traian Băsescu, candidatul Alianței Dreptate și Adevăr, cu 51,23%, în turul 2, în fața lui Adrian Năstase, candidatul PSD-PUR, care a obținut 48,77%. În primul tur, Adrian Năstase a avut 40,97 de procente, iar Traian Băsescu avusese 33,97%.

alegeri 2004Scrutin 12 decembrie 2004

  • Cinci ani mai târziu, în 2009, la alegerile prezidențiale s-au înscris 12 candidați, dar în turul 2 s-au calificat Mircea Geoană, candidatul PSD și președintele în exercițiu, Traian Băsescu, care a și câștigat alegerile, cu 50,33% din voturi. Prezența la vot a fost de 52,31%.

Diferența dintre cei doi candidați a fost mică, Geoană obținând 49,66% din voturi. Partidul Social Democrat a contestat rezultatul alegerilor, reclamând fraude electorale, dar Curtea Constituțională, după ce a cerut renumărarea voturilor anulate, a validat rezultatul alegerilor.

Alegeri 2009Scrutin 6 decembrie 2009

După ce și-a pus în cap credincioșii care au vrut să participe la pelerinaje, Guvernul se ceartă acum cu Federația Română de Fotbal

Guvernul lui Ludovic Orban a fost criticat, în ultimele zile, de credincioșii care au vrut să participe în număr mare la pelerinajul de Sf....

Ceremonie scurtă la Arcul de Triumf, de Ziua națională a României. Președintele Iohannis a avut o singură grijă – votul din 6 decembrie

Sărbătorile publice au fost anulate anul acesta, de Ziua Națională a României. Nu au mai avut loc petreceri, nu s-au mai împărțit sarmale și...

Scandal la Buzău. Candidatul partidului fondat de „Petrov”, acuzat de blaturi și combinații politice

Dezvăluiri de senzație și scandaluri au apărut în aceste zile în viața politică buzoiană, protagoniști fiind politicieni cu state vechi, mai ales cu palmares...

Statistici alarmante în Japonia: mai multe victime cauzate de sinucideri într-o singură lună, decât toate decesele Covid. Femeile și copiii, cele mai expuse

Experții au avertizat că pandemia ar putea duce la o criză de sănătate mintală. Șomajul în masă, izolarea socială și anxietatea îi afectează pe...

UK: Pandemia scoate la suprafață rețelele de exploatare sexuală a româncelor. 90% dintre ele au fost recrutate de iubiți

Traficanții sexuali pot obține profituri de peste 1 milion de lire sterline pe an de pe urma unui bordel, iar restricțiile Covid le-au ușurat...