Întrebarea aparține cotidianului german „Bild”, care publică în ediția online de vineri rezultatele studiului realizat în stațiunea montană Ischgl din Austria, locul din care noul coronavirus s-ar fi răspândit peste tot în Europa.
Concluziile cercetărilor efectuate de oamenii de știință de la Universitatea din Innsbruck asupra evoluției bolii „ridică întrebări despre pericolul real reprezentat de Covid19„, scrie „Bild” despre studiul ce a cuprins 80 la sută (1259 de adulți și 214 copii) din populația comunei austriece. Potrivit studiului, la 42,4 la sută dintre locuitori au fost descoperiți anticorpi împotriva virusului.
„Cu adevărat senzațional este că numai 15 procente din persoanele testate pozitiv pentru coronavirus au avut oarecare simptome, parțial doar ușoare. Majoritatea celor afectați nu a prezentat simptome deloc”, se arată în studiul consultat de jurnaliștii germani. Aceeași publicație o citează pe Dorothee von Laer, coordonatoarea studiului și directoare a Institutului de Virologie, potrivit căreia „85 la sută dintre cei care au trecut prin infecție, nu au observat-o”.
Primul val de infecții la abatorul Tönnies, pus pe seama unei slujbe religioase
Potrivit Ministerului Sănătății din landul federal Renania de Nord-Westfalia, citat de presa germană, primul val de persoane infectate la abatorul Tönnies din Rheda-Wiedenbrück, ar fi pornit de la o slujbă religioasă desfășurată la sfârșitul lunii mai. O afirmație în acest sens a fost făcută de un secretar de stat, Edmund Heller, joi dimineață, într-o ședință specială a Comitetului pentru Sănătate din parlamentul landului NRW. Informația sporește presiunea asupra premierului renan, conservatorul Armin Laschet, care a pledat insistent pentru reluarea slujbelor religioase începând cu 1 mai, interzise în martie pe fondul epidemiei de Covid-19, scrie publicația t-online.de
„Lufthansa – cel mai interesant experiment de politică industrială din istoria economică germană”
„Statul devine cel mai mare acționar al Lufthansa. În același timp, există sindicate puternice care continuă să lupte între ele. Toate acestea au loc într-o industrie care ar trebui să crească dinamic în următorii câțiva ani, dar care este extrem de sensibilă la șocuri de tot felul: în special la pandemii – așa cum am văzut în ultimele luni. Ce va ieși din aceast amestec? În cel mai rău caz, haos și dezastre corporative. În cel mai bun caz, rezultatul poate deveni un model de afaceri într-o lume care trebuie să se lupte cu consecințele coronavirusului în anii următori și să facă față problemei mult mai amenințatoare și complexe a schimbărilor climatice”, scrie „Frankfurter Rundschau”.
„Un cadou otrăvit pentru Polonia”
Analizând repercusiunile deciziei președintelui Statelor Unite, Donald Trump, de reducere a efectivelor americane din Germania cu peste 9.000, simultan cu o sporire a prezenţei militare a SUA pe teritoriul polonez, dar și deplasarea la Washington a președintelui polonez Andrzej Duda, primul lider străin care vizitează Casa Albă de la începutul crizei coronavirus, ziarul „Mitteldeutsche Zeitung” scrie:
„Donald Trump a avut nevoie de un european vesel, unul din flancul estic al NATO, care a salutat ideea sa de retragere a trupelor din Germania. Unul care este mulțumit de promisiunea staționării în țara sa a unei mici părți din acest contingent și care este dispus să plătească pentru aceasta. Aproximativ 1.000, dar cel mult 2.000 din cei peste 10.000 de soldați americani ar putea ajunge în Polonia dacă Trump își duce la îndeplinire planurile de retragere a acestora din Germania. Va fi un cadou otrăvit pentru polonez, care nu a îndrăznit să contrazică decât timid această idee, subliniind importanța rămânerii trupelor americane în Europa. Un președinte european, încrezător, i-ar fi spus lui Trump că planurile sale de retragere din Germania pun în pericol și securitatea Poloniei”, este convins „Mitteldeutsche Zeitung”.
Abordând același subiect, „Nürnberger Nachrichten” aduce în discuție atitudinea guvernului federal. „Eschiva nu este un răspuns viabil. Decizia comună a NATO din 2014 de a cheltui cel puțin două procente din produsul intern brut pentru forțele armate a fost o greșeală ce trebuie îndreptată. În orice caz, transferul soldaților americani în Polonia nu ar crește securitatea, ci doar tensiunile cu Rusia. Este momentul ca Germania să facă din nou politică externă”, solicită ziarul de la Nürnberg.
„Frankfurter Allgemeine” scrie că „Duda statea neclintit lângă Trump, în timp ce liderul american își ataca adversarii domestici și, imediat după aceea, Germania, cel mai important partener al Poloniei în Europa. Cuvintele prudente ale lui Duda la Washington arată că o conștientizare a acestui pericol crește și în rândurile PiS (Partidul Lege și Justiție din Polonia, n.r). Însă așteptările de la această vizită, alimentate anterior de tabăra președintelui polonez, arată, de asemenea, că PiS este gata să lase deoparte astfel de îngrijorări pentru beneficii pe termen scurt.
„În anumite circumstanțe nu vom mai recunoaște orașele noastre”
Cotidianul „Die Welt” semnalează îngrijorările tot mai mari ale industriei imobiliare din Republica Federală, domeniu ce s-a dovedit „până acum” robust în fața pandemiei.
„Afacerile nu mai funcționează, fiind blocată mai ales piața de birouri și a comerțului cu amănuntul. Îndeosebi proprietarii de magazine au dificultăți în a-și plăti chiria. Cererea de birouri rămâne la un nivel scăzut, pe de-o parte pentru că multe companii cer multor angajați să muncească de acasă mai mult timp decât se estimase inițial, iar pe de altă parte pentru că economia în ansamblu slăbește și nu se mai caută spații noi de birouri”, scrie cotidianul german.
„Investitorii și proprietarii se văd acum într-o situație și mai dificilă decât după criza financiară din 2008, potrivit sondajelor trimestriale realizate în companii de către Institutului de Cercetări Economice din Köln (IW). În ceea ce privește perspectiva de afaceri, numai 30 la sută din răspunsuri sunt pozitive, ceea ce înseamnă că afacerile a 70 la sută dintre companiile consultate se deteriorează”, notează ziarul.
Chestionați au fost directori ai 117 companii imobiliare. „Piața imobiliară indică din ce în ce mai clar daunele economice pe care le produce actuala criză coronavirus”, spune expertul imobiliar Michael Voigtländer la de Institutul de Cercetări Economice.
În prezent, guvernul federal permite suspendarea plăților de chirie până la doi ani, fără ca proprietarului să i se permită rezilierea contractului cu chiriașul. Afectați de această regulă sunt mai ales proprietarii clădirilor de birouri și de magazine, care înregistrează o scădere semnificativă a vânzărilor. Toți proprietarii de clădiri din domeniul comerțului cu amănuntul afirmă că sunt afectați de amânarea chiriei și aproape un sfert dintre ei se simt „puternic afectați”. Proprietarii de birouri se confruntă, de asemenea, cu multe amânări la plata chiriilor.
„50.000 de companii de retail sunt în pericol, fiecare a cincea ar putea renunța la afaceri anul viitor. În anumite circumstanțe, nu vom mai recunoaște orașele noastre”, a avertizat Andreas Mattner, președintele Comitetului Imobiliar Central, organizație-umbrelă pentru industria imobiliară, citat de „Die Welt”.
Vlad Drăghicescu