10.6 C
București
miercuri, 12 mai 2021 - 5:18

Prefectul de Argeș: Primarul de la Berevoești știa despre cazuri de copii exploatați, dar nu a făcut nimic concret

Florin Proca, primarul comunei Berevoești, a știut de existența unor cazuri de copii exploatați în comunitatea de romi din localitate, dar nu a făcut nimic concret pentru salvarea victimelor, limitându-se să trimită doar două sesizări către structuri ale Inspectoratului de Poliție Județean, a afirmat marți Cristian Soare, prefectul de Argeș, într-o conferință de presă.

Declarații Cristian Soare:

  • Primarul comunei Berevoești, după cum chiar el afirma în cele două adrese trimise poliției, știa de existența unor minori supuși la muncă forțată în localitate, însă nu a făcut nimic concret pentru identificarea și salvarea acestora.
  • Practic, în toată această situație de o gravitate extremă, primarul s-a limitat să trimită două adrese și să efectueze formal o așa-zisă anchetă socială care nu a descoperit nimic”.
  • Din verificările noastre a rezultat că în data de 1 noiembrie 2015 a murit în condiții suspecte una dintre persoanele sechestrate, cu identitate necunoscută, condițiile producerii acestui deces făcând în prezent obiectul unui dosar de cercetare penală la IPJ Argeș. După acest eveniment, primarul comunei transmite, în data de 9 noiembrie 2015, două adrese către Postul de Poliție Berevoești și Secția de Poliție Rurală Schitu Golești
  • În aceste adrese primarul afirma că există suspiciuni că în unele familii se află minori fără acte de identitate care sunt folosiți la diverse activități (…) și solicită organelor de poliție să ia măsuri pentru identificarea lor
  • Structurile sesizate i-au transmis primarului că, potrivit legii, chiar el are obligația de a efectua, prin compartimentul de specialitate, o anchetă socială în urma căreia să sesizeze Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș despre eventualele cazuri de exploatare a minorilor.
  • În data de 9 decembrie 2015, primarul constituie o comisie pentru a identifica familiile cu minori care nu dețin acte de naștere sau de identitate, în vederea punerii acestora în legalitate pe linie de stare civilă, deci nu pentru a identifica minori puși la muncă forțată, așa cum preciza în adresele transmise poliției.
  •  Abia peste două luni, în data de 6 ianuarie 2016, primarul (…) face o așa-zisă anchetă socială la domiciliul unui suspect din acest dosar, unde nu identifică minori sechestrați sau suspuși la muncă forțată.

În urma descinderilor în dosarul privind cazurile de sclavie de la Berevoești au fost arestate preventiv 37 de persoane implicate în exploatarea victimelor minore și majore.

Potrivit DIICOT, începând cu anul 2008, s-au constituit mai multe grupuri infracționale structurate pe baza relațiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore și majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea, în scopul exploatării prin supunerea la executarea de munci și îndeplinirea de servicii în mod forțat și prin obligarea la practicarea cerșetoriei, prin procedee care au adus victimele în stare de aservire și de lipsire de libertate.

În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice sau chiar din propriile locuințe și ulterior transportate la domiciliile membrilor grupărilor, unde erau forțate să efectueze zilnic diverse munci și activități atât în gospodăriile suspecților, cât și în proximitatea localității.

Aceștia trebuiau să măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localității și să transporte masa lemnoasă cu ajutorul cailor înapoi în gospodării, unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecților care se deplasau cu acestea în zona de sud a României.

Victimele erau amenințate și lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul și diverse obiecte contondente, persoanele vătămate fiind aduse în stare de aservire și lipsire de libertate în condițiile în care acestea erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor.

De cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau li se ofereau resturi alimentare, erau legate (cu lanțuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopții ca să nu fugă. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare — erau dezbrăcate complet și udate alternativ cu apă rece și caldă; erau legate de mâini și picioare și puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecților, li se arunca mâncarea pe jos. De asemenea, există suspiciunea că unele victime au fost violate sau abuzate sexual.

T.S.