PIB, mai mare în primul trimestru față de sfârșitul anului trecut

Produsul Intern Brut al României aferent trimestrului I din 2019 a fost mai mare cu 1,3% în termeni reali raportat la ultimul trimestru al anului trecut şi cu 5%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier faţă de perioada similară a anului 2018, potrivit datelor provizorii (2) publicate luni de Institutul Naţional de Statistică. 

“Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul I 2019 faţă de varianta provizorie (1) publicată în Comunicatul de presă nr. 137 din 6 iunie 2019 fiind nesemnificativă. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile”, precizează INS, conform agerpres.ro

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 251,236 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,3% faţă de trimestrul IV 2018 şi cu 5% faţă de trimestrul I 2018.

Pe serie brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 200,384 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5% faţă de trimestrul I 2018. 

Luând în calcul contribuţia categoriilor de resurse la modificarea Produsului Intern Brut, INS notează că în comparaţie cu varianta provizorie (1) dinamica PIB a rămas nemodificată, iar cea a valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale, aceasta din urmă majorându-şi contribuţia la creşterea PIB cu 0,1 
puncte procentuale, iar volumul şi contribuţia impozitelor nete pe produs s-a diminuat cu 1,3, respectiv cu 0,1 puncte procentuale. 

Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate nu a înregistrat, în general, modificări importante, cu excepţia comerţului cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, cu o creştere a volumului de activitate de 0,2 puncte procentuale; a informaţiilor şi comunicaţiilor, cu o creştere a volumului de activitate de 0,2 puncte procentuale şi a tranzacţiilor imobiliare, cu o creştere a volumului de activitate de 0,2 puncte procentuale. 

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +4,3% la +4,5%, ca urmare a creşterii volumului său de activitate de la 106,7% la 107,0%; cheltuiala pentru consumul final individual şi colectiv al administraţiilor publice, de la +0,7% la 0,0%, ca urmare a reducerii volumului lor de activitate de la 103,8% la 100,2%; formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,6%, ca urmare a reducerii volumului său de activitate de la 105,4% la 103,9% şi exportul net, de la -3,3% la -2,5%.

Autorităţile române estimează o creştere de 5,5% a economiei româneşti în acest an, potrivit Programului de convergenţă 2019 – 2022 publicat de Ministerul Finanţelor, evoluţia fiind rezultatul unei contribuţii pozitive a cererii interne (6,1 puncte procentuale). 

Pe de altă parte, instituţiile financiare internaţionale mizează pe o creştere a PIB de sub 4% în România în 2019. Altfel, previziunile Comisiei Europene indică un avans al economiei de 3,3%, Fondul Monetar Internaţional (FMI) – 3,1%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 3,2% şi Banca Mondială – 3,6%.

Emanuel Stan

NICIUN COMENTARIU