10.5 C
București
luni, 29 noiembrie 2021 - 15:53
No menu items!

Parlamentul European a aprobat pachetul de guvernanță economică în UE. Care sunt consecințele pentru România

spot_img

Parlamentul European cere un control democratic mai mare și un accent pe politici de creștere economică în legislația de guvernanță economică a Uniunii Europene, potrivit unor amendamente votate în plen.

”Guvernanța economică” se referă la integrarea politicilor economice ale statelor UE și ar presupune reguli comune și o disciplină fiscală foarte strictă. Acest concept a provocat dispute în ultimii ani în UE. Statele nordice, în frunte cu Germania, cer să aibă un cuvânt de spus în politicile fiscale ale statelor aflate în criză și care se împrumută masiv, prin instituirea unui mecanism de control sub autoritatea Comisiei Europene.

Avantajul ar fi evitarea unor situații de criză extremă în Zona Euro, cum a fost cazul Greciei sau Spaniei, care ar necesita un bail-out și ar adânci criza pe întregul continent. În schimb, aceste proceduri ar duce la pierderea unor elemente de suveranitate ale statelor membre, iar contestatarii afirmă că Germania încearcă să-și impună voința prin forță asupra întregului continent.

Propunerile legislative ale Parlamentului European păstrează elementele de bază ale conceptului, dar încearcă să dilueze consecințele.

Un comunicat de presă al PE arată că eurodeputații nu au modificat radical obiectivele originale ale pachetului legislativ, dar au adăugat mai multe prevederi pentru stimularea creșterii economice, a numărului de locuri de muncă și clauze legate de creșterea transparenței și responsabilitatea democratică.

”Examinarea individuală de către Comisie a bugetelor naționale va trebui să fie mai cuprinzătoare pentru a asigura că reducerile bugetare nu se fac în detrimentul investițiilor cu potențial de creștere. Acolo unde statele trebuie să facă tăieri substanțiale, eforturile lor nu trebuie să afecteze investițiile în educație și asigurări de sănătate, mai ales în țările cu probleme financiare severe. Mai mult, calendarele de reducere a deficitului într-un stat trebuie să fie aplicate mai flexibil în circumstanțe excepționale sau în momente de criză economică”, se afirmă în documentul citat.

De asemenea, se cere ca exercitarea de către Comisie a puterilor sale crescute trebuie monitorizată mai îndeaproape de statele membre și de Parlamentul European pentru a se asigura mai multă responsabilitate și legitimitate. De exemplu, atribuția Comisiei de a impune cerințe suplimentare de raportare va trebui reînnoită la fiecare trei ani, iar Parlamentul și Consiliul vor putea să revoce această atribuție.

Activitatea așa-numitei ”troika” (Comisie, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional) în domeniul supravegherii reformelor economice în țările aflate în dificultate va trebui, de asemenea, monitorizată mai atent, pentru creșterea transparenței și responsabilității democratice.

Din nou despre euro-obligațiuni

Ultima parte a acordului asupra căreia Parlamentul a insistat se referă la chestiunea unui fond european de rambursare a datoriei.

Compromisul agreat cu statele membre cere Comisiei ”să formeze un grup de experți care să aprofundeze analiza privind posibilele avantaje, riscuri, cerințe și obstacole a înlocuirii parțiale a rambursării naționale a datoriilor printr-o metodă comună reprezentată de un fond de rambursare sau euro-obligațiuni”.

După o aprobare a Consiliului European, reglementările ar trebui să se aplice țărilor din zona euro în următoarea perioadă bugetară, începând cu bugetele lor pe 2014.

Deși nu face parte din spațiul monetar unic, România este parte la Tratatul de guvernanţă fiscală, care impune reguli privind disciplina bugetară prin limitarea deficitului şi a datoriei publice. Acest Tratat a fost semnat anul trecut de toate statele UE, cu excepția Marii Britanii și Cehiei. Acordul impune regula unui deficit maxim 3% din PIB şi a unei datorii publice de cel mult 60% din PIB, cu mecanisme automate de conformare şi sancţionare.

Vlad Bârleanu