marți, 20 octombrie 2020 - 9:39

Parlamentul este liber să fixeze ziua alegerilor parlamentare, după decizia CCR

La Iași, nu mai există locuri la ATI. Spitalul lui Tătaru nu poate fi utilizat

Toate paturile de Terapie Intensivă din municipiul Iaşi care tratează bolnavi de Covid-19 sunt ocupate, şefii sistemului sanitar ieşean căutând soluţii pentru internarea cazurilor...

Managerul Spitalului Timișoara îndemna românii să aleagă politic, acum se teme că medicii vor alege pacienții

Managerul Spitalului "Victor Babeș" din Timișoara, Cristian Oancea, cel care îndemna românii să meargă la vot, susține că, în actualele condiții, medicii vor ajunge...

Restricțiile în Capitală, modificate radical de Comitetul pentru Situații de Urgență

Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență emite o a doua hotărâre, în cursul aceleiași seri, modificând-o pe prima în mod substanțial. Creșele și after...

Iohannis: Autoritățile au și greșit, dar nu e haos

Președintele Klaus Iohannis a admis, luni seara, în cadrul unei conferințe de presă, că autoritățile centrale au luat măsuri bune, dar au făcut și...

Curtea Constituțională (CCR) a explicat, în motivarea deciziei prin care a stabilit c[ Parlamentul are competența de a fixa data alegerilor parlamentare, că hotărârea de guvern prin care a fost deja stabilită această dată pentru ziua de 6 decembrie își va înceta efectele odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ.

CCR precizează că ”alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor”. Judecătorul Daniel Morar a făcut opinie separată la decizia CCR.

Mandatul actualului Parlament expiră pe 20 decembrie.

Legea declarată constituțională de CCR nu este încă în vigoare, ea nefiind încă promulgată de președintele Klaus Iohannis. Șeful statului are la dispoziție zece zile să decidă dacă o promulgă sau o trimite Parlamentului la reexaminare.

Potrivit acestei legi, prin derogare de la legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a aceste legi, se stabileşte prin lege organică cu cel puţin 60 de zile înainte.

Principalele puncte din motivarea deciziei CCR (citește aici integral):

  • Totuşi, având în vedere succesiunea derulării procedurilor constituţionale [termen de depunere a legii pentru exercitarea dreptului la sesizare a Curţii Constituţionale/ termen de promulgare şi sesizarea la limita termenului a Curţii Constituţionale/ procedura în faţa Curţii Constituţionale etc.], dacă intrarea în vigoare a legii analizate nu s-a produs cu un interval de timp suficient înainte de momentul la care Guvernul este ţinut potrivit legii-cadru să emită hotărârea de stabilire a datei alegerilor, această hotărâre emisă fiind îşi încetează de drept efectele de la momentul intrării în vigoare legii care îi retrage, temporar [în privinţa alegerilor organizate ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016], competenţa de a stabili data alegerilor. Prin urmare, Hotărârea Guvernului nr.744/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.816 din 4 septembrie 2020, deşi emisă cu respectarea legii în vigoare la data respectivă [art.6 alin.(2) din Legea nr.208/2015], îşi încetează de drept efectele în urma intrării în vigoare a legii criticate
  •  
  • Cu privire la competenţa Guvernului de a stabili data alegerilor, Curtea constată că aceasta este de nivel legal şi poate fi oricând eliminată prin lege sau, astfel cum s-a întâmplat în cazul de faţă, să se reglementeze o derogare de la aceasta tot prin lege. Nu este o cerinţă constituţională ca Guvernul să fie cel care stabileşte data alegerilor, ci doar o opţiune politică a Parlamentului.
  •  
  • Curtea constată că stabilirea datei alegerilor după expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinară. Astfel, dacă Parlamentul opta ca data stabilirii alegerilor parlamentare să fie hotărâtă prin lege ordinară, aceasta însemna că data antereferită trebuia să se plaseze în interiorul duratei de 4 ani a mandatului Camerelor, însă, prin art.1 alin.(1) din legea criticată, Parlamentul a optat pentru adoptarea unei legi organice de stabilire a datei alegerilor, ceea ce înseamnă că alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani a Camerelor

Pe 29 septembrie, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui Iohannis și a decis că Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare.

Noile restricții pentru București intră în vigoare în această noapte. Care sunt acestea

Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului București s-a întrunit luni în şedinţă, pentru a constata rata de incidenţă a cazurilor de COVID-19 din...

Stare de asediu în capitala Europei. Belgia a pierdut controlul asupra pandemiei

Belgia introduce de luni, ora 23.59, starea de asediu, care cuprinde inclusiv o interdicție de deplasare pe timpul nopții. Belgia pierde controlul asupra celui...

Eurostat: România a înregistrat în august cea mai mare creștere din UE în construcții

Lucrările de construcţii în România au înregistrat o creştere de 12,4%, în luna august 2020 comparativ cu aceeaşi lună din anul anterior, acesta fiind...

De marți, masca va fi obligatorie în București, în toate spațiile

Premierul Ludovic Orban a anunțat duminică seară că masca va deveni obligatorie în toate spațiile publice deschise și închise din București, după ședința de...

Orban despre candidatul penal al PNL de la Olt: Nu încalcă criteriile de integritate ale partidului

Premierul Ludovic Orban a venit cu precizări privind o parte din candidații PNL la alegerile parlamentare care au probleme cu legea, putând fi considerați...