3.1 C
București
sâmbătă, 4 decembrie 2021 - 21:33
No menu items!

Parlamentar german: Apartenenţa la UE şi NATO protejează Ungaria, România şi Bulgaria de agresiunea rusă

spot_img

Criticii avertizează asupra unei “putinizări” a Ungariei, României şi Bulgariei şi a unei orientări a acestora către est

Günter Krichbaum

Parlamentarul creştin-democrat Günter Krichbaum, şeful Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul german, consideră că Ungaria, România şi Bulgaria nu riscă o “putinizare”, dar vede unele motive de îngrijorare în ceea ce priveşte evoluţia situaţiei politice interne din aceste ţări, notează Mediafax.

Criticii avertizează asupra unei “putinizări” a Ungariei, României şi Bulgariei şi a unei orientări a acestora către est. Günter Krichbaum consideră însă că înainte de a face această remarcă trebuie definit termenul de “putinizare”.

Dacă prin “putinizare” se înţelege creşterea influenţei Rusiei asupra deciziilor de politică internă şi externă a unor ţări membre UE, el susţine că nu vede o astfel de evoluţie.

Dimpotrivă, devreme ce toate cele 28 de state membre au sporit sancţiunile împotriva Rusiei. În România, de exemplu, rezervele faţă de Moscova şi fanteziile pansovietice sunt considerabile. Prin conflictul îngheţat din Transnistria, România are un conflict cauzat de Rusia chiar la uşa ei

Günter Krichbaum,

parlamentar creştin-democrat (interviu publicat de Deutsche Welle în pagina electronică)

Prin anexarea Crimeei, situaţia din regiune s-a schimbat per ansamblu, iar preşedintele rus Vladimir Putin nu poate spera la susţinere sau simpatie aici, consideră el.

Mai mult, ţările din centrul şi estul Europei pot vedea clar că apartenenţa la UE şi NATO le protejează de agresiunea lui Putin. Dacă Ucraina ar fi fost membră UE sau NATO, Rusia probabil că nu ar fi riscat să anexeze Crimeea ilegal

Günter Krichbaum,

parlamentar creştin-democrat

Niciuna dintre ţările central şi est-europene, membre UE şi NATO, nu sunt dornice să aparţină iar Pactului de la Varşovia. Pactul de la Varşovia este istorie, dar există constrângeri economice care afectează politicile acestor state, care au relaţii economice bilaterale cu Rusia. “Astfel, unele state sunt dependente în proporţie de 100 la sută de energia rusă. Trebuie să luăm în considerare acest lucru, bineînţeles, şi să ajutăm la reducerea acestei dependenţe”.

Totuşi, dacă prin “putinizare” se înţelege tendinţe politice interne dubioase în statele membre UE, “consider termenul nefericit”, afirmă parlamentarul german. “Niciunul dintre şefii de stat şi de guvern din România, Bulgaria sau Ungaria nu poate fi comparat cu Putin, cu politicile acestuia şi guvernarea autoritară. În pofida unor deficienţe, fiecare a fost ales democratic. Totuşi nu neg că unele evoluţii din aceste ţări sunt motiv de îngrijorare”, a explicat Krichbaum.

În ceea ce priveşte România, parlamentarul german enumeră ca tendinţe îngrijorătoare evitarea unei “lovituri de stat constituţionale” în urmă cu doi ani prin intervenţia masivă a Comisiei Europene sau, mai de actualitate, ordonanţa prin care se suspendă prevederea prinvind traseismul politic în cazul aleşilor locali.

Decizia nu este întâmplător luată cu puţin timp înainte de alegerile prezidenţiale şi ea va servi, în mod clar, influenţării votului

Günter Krichbaum,

parlamentar creştin-democrat

În Bulgaria, îngrijorările sunt legate de alegerile parlamentare anticipate de duminică, generate nu numai de situaţia economică precară, ci şi de distribuirea posturilor guvernamentale unor susţinători ai Guvernului incompetenţi. “Un astfel de comportament ameninţă demcoraţia, având în vedere că cetăţenii îşi pierd încrederea în stat, iar populiştii au o viaţă mai uşoară”.

În Ungaria, tendinţele îngrijorătoare sunt legate de noua lege privind mass-media, care are în vedere consolidarea controlului, abandonată graţie intervenţiei Comisiei Europene dar ale cărei scopuri par să se concretizeze printr-o altă lege. “Aparent, mulţi actori de la Budapesta nu înţeleg de ce a intervenit Comisia Europeană sau nu tratează cu seriozitate UE”, conchide Krichbaum.

Ca soluţie, parlamentarul german consideră că ar trebui o monitorizare regulată a evoluţiei democraţiei şi drepturilor fundamentale în toate ţările membre UE, efectuată de Agenţia pentru drepturile europene fundamentale de la Viena, la solicitarea Comisiei Europene.

C.A.