28.9 C
București
luni, 15 aprilie 2024 - 15:26
No menu items!

Parisul anunță că a început „curățenia” înaintea Jocurilor Olimpice. Cu romii din România

spot_img

Camelia Toldea, născută în România, şi-a făcut valizele şi este pregătită pentru o evacuare rapidă dintr-o clădire abandonată în care locuieşte împreună cu alte zeci de romi. Se teme că locuinţa, ocupată ilegal, va fi următoarea dintr-o serie de evacuări la care autorităţile procedează în apropierea facilităţilor ce vor găzdui Jocurile Olimpice 2024 de la Paris, relatează Reuters.

Camelia Toldea, soţul ei şi cei trei copii se numără printre miile de imigranţi, solicitanţi de azil şi romi prinşi în evacuările din suburbia Seine-Saint-Denis, situată în nordul Parisului, care ilustrează problema persoanelor fără adăpost din oraş înaintea Jocurilor Olimpice, mai arată Reuters, citată de News.ro.

Mai mult de jumătate din structurile construite sau renovate pentru Jocurile de vară care vor începe în iulie se află în Seine-Saint-Denis, inclusiv Satul Olimpic aflat în construcţie.

Întinzându-se la est de râul Sena şi având o populaţie de peste 1,6 milioane de persoane, Seine-Saint-Denis este cel mai sărac departament din Franţa. Cu solicitanţi de azil şi romi care se adăpostesc acolo, Seine-Saint-Denis are cel mai mare număr de locuinţe ocupate ilegal şi de mahalale cu locuinţe improvizate dintre toate departamentele din ţară, potrivit unui raport din 2021 al autorităţii pentru locuinţe.

Cel puţin 60 de locuri ocupate ilegal din Seine-Saint-Denis au fost închise în 2023, potrivit unei numărători Reuters bazate pe documente administrative şi judiciare şi pe interviuri cu peste 50 de persoane care se adăposteau ilegal, avocaţi, procurori, asistenţi sociali, activişti şi politicieni locali, în ceea ce avocaţii şi unii oficiali au spus că pare a fi o politică menită să înfrumuseţeze zona pentru evenimentul sportiv.

Filiala din Seine-Saint-Denis a Ministerului de Interne al Franţei – cunoscută sub numele de prefectură – a declarat pentru Reuters că evacuările de squat-uri (locuinţe precare ocupate abuziv – n.r.) nu au legătură cu Jocurile Olimpice, ci urmează procedurile legale normale. Acestea au fost accelerate de o nouă lege adoptată în iulie, care impune, de asemenea, amenzi mari şi pedepse cu închisoarea pentru ocuparea ilegală.

Anul trecut, a precizat prefectura, au avut loc puţin sub 80 de închideri de squat-uri. Numărătoarea Reuters de 60 de evacuări în acest an este aproape sigur o subestimare, au declarat avocaţii. Prefectura nu a respectat o hotărâre privind libertatea de informare, potrivit căreia ar trebui să furnizeze date privind evacuările de squat-uri din 2018 până în 2023.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU PERSOANELE EVACUATE

Închiderile de squat-uri împing mai multe persoane vulnerabile în situaţii de locuit instabile, după ce guvernul a redus cu 1.000 locurile din hotelurile sociale folosite pentru locuinţe de urgenţă în suburbie, ceea ce reprezintă aproximativ 10%, a declarat într-un interviu Valerie Puvilland, director operaţional al Interlogement 93, operatorul care gestionează locuinţele de urgenţă pentru stat în regiunea Seine-Saint-Denis.

Reuters a numărat cel puţin 3.000 de persoane afectate de închiderile de squat-uri. Unii ajung pe străzile din Seine-Saint Denis şi din alte districte din Paris, în timp ce alţii au fost trimişi în zone îndepărtate din Franţa, au declarat avocaţii şi ocupanţii ilegali.

„Jocurile Olimpice adaugă o presiune suplimentară, deoarece sunt mai puţine hoteluri care închiriază camere pentru cazurile sociale”, a declarat pentru Reuters Lea Filoche, viceprimarul Parisului responsabil cu locuinţele, citând deciziile unor hoteluri de a fi pregătite pentru un aflux de vizitatori. 

Dintre cele 32 de squaturi închise pentru care Reuters a putut localiza o adresă, 13 se aflau la mai puţin de 2 km de un loc principal al Jocurilor Olimpice în regiunea Seine-Saint-Denis, de 236 km pătraţi, potrivit estimării Reuters.

Una dintre ele, o veche fabrică de ciment aflată la o aruncătură de băţ de viitorul sat al sportivilor şi care adăposteşte aproximativ 400 de migranţi, majoritatea din Sudan şi Ciad, a fost închisă de poliţie în aprilie, a observat Reuters.

O tabără de romi de 700 de persoane din spatele North Paris Arena din Villepinte a fost de asemenea închisă, au declarat doi martori.

DIN SQUAT ÎN STRADĂ

Evacuările au exacerbat situaţia persoanelor fără adăpost, deoarece rezidenţii daţi afară se adaugă cererilor deja supradimensionate de locuinţe sociale şi de locuinţe furnizate de stat, a declarat Puvilland.

Viceprimarul Filoche spune că nu a mai văzut niciodată atât de mulţi oameni pe străzile din Paris, în special copii. „Dacă scopul lor este de a avea nişte Jocuri în care să nu mai vedem sărăcie, atunci planul de evacuare a squat-urilor nu este un plan bun – este o prostie, ei evacuează oameni din squat-uri şi îi pun în spaţiul public”, a spus Filoche, care a cerut guvernului să rechiziţioneze clădiri goale, inclusiv foste spitale şi birouri, pentru a-i găzdui pe cei fără adăpost.

Evidenţiind situaţia, la 13 decembrie, Interlogement 93 a declarat că nu mai are locuri disponibile pentru adăposturi, lăsând pe stradă 665 de persoane care sunaseră, inclusiv 54 de femei însărcinate.

Datele Interlogement 93 arată că cererile nerezolvate în unele zile din această lună au fost aproape duble faţă de anul trecut. Furnizorul de locuinţe de urgenţă a citat o serie de probleme care se suprapun, inclusiv o reducere a locurilor disponibile şi închiderea squat-urilor.

Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a avertizat în noiembrie că oraşul nu va fi „pregătit” să ofere adăpost la timp pentru persoanele fără locuinţe, pentru Jocurile Olimpice.

CE FAC ROMII ROMÂNI LA PARIS?

Depozitul gol care conţine adăposturi improvizate din scânduri şi care găzduieşte familia lui Toldea, împreună cu alţi aproximativ 70 de romi, se află în Ile Saint Denis, la aproximativ 2 km de viitorul Sat al sportivilor. Familia a fost evacuată dintr-un loc ocupat anterior în zonă în luna mai, iar la începutul anului poliţia i-a alungat dintr-un hotel dezafectat pe care ocupaseră cu doar câteva zile înainte. Acum, Toldea se teme că nu va mai găsi un alt loc unde să locuiască în Seine-Saint-Denis, după decizia primăriei din noiembrie de a închide locul ocupat ilegal.

Victor Drot, un oficial din cadrul primăriei din Ile Saint Denis, a declarat că evacuarea iminentă a avut loc în urma unui incendiu la depozit. Citând întârzierile mari pentru locuinţe sociale, Drot a declarat că „nu există nicio soluţie în acest oraş”.

Toldea a solicitat o locuinţă socială în urmă cu doi ani. Timpul mediu de aşteptare este de opt ani, a  onfirmat Drot.

„Nu putem merge în altă parte. Copiii merg la şcoală aici, cunoaştem zona”, a declarat Toldea, în vârstă de 31 de ani, care vinde cărămizi la piaţa de vechituri Clignancourt din apropiere.

Reuters a vorbit cu nouăsprezece migranţi evacuaţi din patru locuinţe ocupate în apropierea infrastructurilor legate de Jocurile Olimpice sau de proiecte de dezvoltare urbană între aprilie şi august.

Prefectura a repartizat o locuinţă stabilă pentru doi dintre ei, dar ceilalţi au fost lăsaţi de izbelişte şi au continuat să doarmă în condiţii de vagabondaj sau să găsească loc în alte squaturi.

Interlogement 93 a declarat că, după evacuări, majoritatea locuinţelor oferite de autorităţile din Seine-Saint-Denis durează doar câteva zile.

DIN LAC ÎN PUŢ

O parte dintre cei nouăsprezece s-au mutat în alte patru squaturi din regiunea pariziană, toate acestea fiind la rândul lor evacuate ulterior sau primind un aviz de evacuare. Multora dintre ei li s-au oferit locuri în alte părţi ale Franţei, în urma unui impuls dat de guvernul naţional în acest an pentru a „debloca” regiunea Parisului, care are cea mai mare cerere de locuinţe de urgenţă din ţară.

Vorbind despre acest plan în luna mai, ministrul de atunci al locuinţelor, Olivier Klein, a declarat că persoanele fără adăpost vor fi relocate în alte regiuni şi a făcut legătura între această iniţiativă şi Jocurile Olimpice, spunând că hotelurile reziliau contractele guvernamentale pentru a primi turiştii pentru acest eveniment.

Reuters a vorbit cu patru persoane care au acceptat transferuri la Bordeaux, Toulouse şi Strasbourg în urma evacuărilor din squat-uri, dar care s-au întors la Paris din cauza lipsei de sprijin sau de oportunităţi în noile locaţii, sau pentru că propunerea de cazare a fost reziliată.

Până la jumătatea lunii decembrie, 3.329 de persoane fuseseră transferate din Paris în locuinţe temporare cu o durată de trei săptămâni, potrivit autorităţilor pariziene.

„VÂNZAREA IMAGINII FRANŢEI ÎN STRĂINĂTATE”

Un alt plan al guvernului naţional, pentru „Zero Delincvenţă” în timpul Jocurilor Olimpice, includea măsuri de desfiinţare a squat-urilor, potrivit a trei oficiali locali consultaţi de Reuters şi unui raport parlamentar.

„Oamenii nu pot să vadă mahalale şi barăci. Cu Jocurile Olimpice, vindem imaginea Franţei în străinătate”, a declarat Sebastien Piffeteau, un procuror informat cu privire la acest plan, care coordonează afacerile legate de Jocurile Olimpice în cadrul diviziei de drept comun a Tribunalului din Bobigny, sub incidenţa căruia intră Seine-Saint-Denis.

Ministerul de Interne a refuzat să furnizeze Reuters informaţii despre acest plan, în ciuda faptului că o cerere de libertate de informare a fost aprobată în septembrie.

Schiţa generală a planului poate fi găsită pe site-ul poliţiei din Paris, dar puţine detalii au fost făcute publice.

O TRADIŢIE DIN SECOLUL XIX-lea

Ocuparea abuzivă a locuinţelor în oraş poate fi urmărită până în secolul al XIX-lea, când a avut loc radicalismul clasei muncitoare din Comuna din Paris. În ultimii ani, migranţii au apelat, de asemenea, la clădiri dezafectate pentru a se adăposti.

Susţinătorii spun că locuinţele ilegale sunt adesea singura opţiune de adăpost, în timp ce criticii spun că acestea reprezintă o pacoste periculoasă.

Evacuările din acest an au fost alimentate de legea adoptată în iulie, care incriminează ocuparea proprietăţilor industriale şi comerciale, precum şi a celor rezidenţiale, a declarat pentru Reuters Eric Mathais, procurorul şef al tribunalului din Bobigny.

Pe lângă evacuările din squat-uri, datele autorităţilor pariziene arată că acestea au evacuat cu o frecvenţă mai mare taberele instalate de persoanele fără adăpost din oraş. Prefectura din Paris a declarat că 35 de tabere au fost demolate în acest an, faţă de 19 în 2022.

Deşi în unele cazuri au fost oferite locuinţe, autorităţile pariziene au observat o creştere „uluitoare” a numărului de persoane fără adăpost care dorm în apropierea Primăriei, a declarat pentru Reuters edilul-adjunct Filoche. Serviciile pentru persoanele fără adăpost – inclusiv băncile alimentare, duşurile, serviciile de domiciliere, depozitarea bagajelor – erau „pline şi pe roşu”, a spus ea.

PROMISIUNI DEŞARTE

Interlogement 93 a primit instrucţiuni în acest an de la prefectură să ofere cazare doar persoanelor vulnerabile, inclusiv femeilor însărcinate, persoanelor cu handicap şi victimelor violenţei domestice, potrivit unei scrisori consultate de Reuters. De multe ori, nici măcar nu reuşesc să facă acest lucru din cauza lipsei de locuri disponibile, a spus Puvilland.

Investiţiile insuficiente ale statului în locuinţe sociale în ultimul deceniu au dus la o dependenţă de hoteluri pentru a caza oamenii, ceea ce face sistemul deosebit de vulnerabil, a declarat Eric Constantin, directorul secţiei din Paris a Fundaţiei Abbe Pierre, care militează pentru locuinţe sigure.

„Suntem foarte speriaţi. Ştim că, odată cu Jocurile Olimpice, vor fi milioane de oameni” care vor căuta camere de hotel, a declarat Constantin.

Agravând situaţia migranţilor, parlamentul francez a adoptat luni o lege care condiţionează accesul la ajutoarele pentru locuinţe pentru cetăţenii din afara UE de 5 ani de rezidenţă în Franţa.

Pe termen mai lung, organismul public responsabil de infrastructura olimpică, Solideo, spune că Satul sportivilor va fi transformat în aproape 3.000 de locuinţe, dintre care 17% sunt locuinţe sociale generale. Grupurile locale spun că acest lucru nu este suficient şi că preţurile de cumpărare sunt inaccesibile pentru mulţi dintre cei din zonă.

Abdallah Ali, un refugiat din Sudan, şi alţi 27 de refugiaţi şi solicitanţi de azil s-au numărat printre cele 400 de persoane evacuate în aprilie din fabrica de ciment, situată la mai puţin de 500 de metri de Satul olimpic, în apropierea râului Sena. Ali şi ceilalţi au fost duşi în autocare gri la un hotel dintr-o suburbie liniştită de la sud de Paris. O săptămână mai târziu, li s-a spus tuturor să plece fără nicio explicaţie, a declarat el, arătând un SMS care îl informa că şederea sa la hotel se încheia pe 4 mai.

Ali a dormit în stradă de când a părăsit hotelul, a declarat el în septembrie.

Hotelul şi prefectura Seine-Saint-Denis nu au răspuns la solicitarea Reuters de a comenta sau de a confirma cazul lui Ali.

„Nu este corect să ne arunce în stradă în acest fel. Noi lucrăm în Franţa, avem mai mult dreptul la un loc de trai decât sportivii care vor veni în 2024”, a declarat Ali. Colector de deşeuri, documentele lui arată că se află pe o listă de aşteptare pentru locuinţe sociale din 2018.

Emanuel Stan