Părintele Calistrat: Trebuie să ne uităm spre interior, pentru că omul nu se schimbă într-o clipă / VIDEO

Se duce ucenicul la bătrân şi îi spune:
– Treizeci de ani am stat în pustie, dar nu văd nici un folos duhovnicesc! 
– Da? Nu vezi? Uite, dacă tot ai învăţat să faci ascultare, ia tu coşul ăla de nuiele şi du-te mereu la râu şi adu-mi apă că mi-e sete! El se ducea la rău şi, când ajungea acasă, nuielele abia mai erau ude, iar bătrânul abia îşi mai uda buzele. Iar pleca la râu..şi,într-o zi, a zis:
– Bătrâne, dar să iau un vas să aduc apă, nu un coş, că apa curge până acasă! 
– Eu te-am trimis să aduci apă cu coşul, nu cu vasul! Şi a mers din nou, și iar… până s-au împlinit trei ani de zile! În al treilea an, bătrânul a întrebat: 
– Nu crezi că e momentul să te opreşti? Iar uncenicul a răspuns: 
– Bătrâne, dacă mai e nevoie, eu mă mai duc. 
– Nu, ajunge! Ţi-am cunoscut nevoinţa, ţi-am cunoscut osteneala, ţi-am cunoscut lucrarea! 
– Păi şi ce ar mai trebui să fac eu acum? 
– Să îmi spui ce ai observat tu în aceşti trei ani şi jumătate, de când ai plimbat coşul ăsta până la apă şi înapoi! 
– Păi, nu am observat nimic! 
– Nu pot crede! 
-Este o cărare bătătorită, râul a mai scăzut! 
– Nu, nu asta! 
– Nu-mi dau seama! 
– Caută spre interior, nu spre exterior! 
– Nu ştiu, bătrâne, dacă vrei, îmi spui, dacă nu, nu! 
– Cum era, măi copile, coşul acesta când te-am trimis eu să cari apă? 
– Păi, era negru şi murdar! 
– Şi, cum e acum, după trei ani şi jumătate? 
– Păi, s-a curăţat şi s-a albit. 
– Aşa şi sufletul tău făcând ascultare, permanent se va albi de păcatele lui, căci aşa spune Psalmul 50: “spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.” Deci, chiar dacă mergem cu coşul gol la rugăciunea de seară, chiar dacă mergem cu coşul gol la rugăciunea de dimnieaţă, chiar dacă mergem cu coşul gol la paraclis sau la acatist, într-o zi, el va fi curat, va fi curăţit de toate impurităţile care sunt pe el!
Deci, trebuie să vedem nu numai ce se întamplă exterior, că omul nu se schimbă într-o clipă, unii sunt blânzi din fire, unii sunt mânioşi din fire, unii sunt calmi din fire, unii sunt smeriţi din fire, unii sunt milostivi din fire, dar, noi toţi trebuie să ne modelăm firea, aşa cum a spus Dumnezeu: „Ca (toti) să fie una, precum noi una suntem” (Io. 17: 22).

NICIUN COMENTARIU