12.6 C
București
miercuri, 21 aprilie 2021 - 10:34

PANAMA PAPERS. Primele reacții politice la nivel internațional

În timp ce președintele Franței, Francois Hollande, promite investigații, dosare și procese în urma dezvăluirilor făcute în scandalul “Panama Papers”, Kremlinul denunță “dezinformări” care îl au drept țintă pe Vladimir Putin și “stabilitatea” Rusiei, iar Partidul Radical din Ucraina anunță declanșarea procedurii de demitere a președintelui Petro Poroșenko.

Astfel, potrivit Reuters, președintele francez, Francois Hollande, a afirmat luni că dezvăluirile în scandalul “Panama Papers” despre posibile evaziuni fiscale offshore reprezintă vești bune care vor contribui la impulsionarea veniturilor din taxe. “Pot să vă asigur că, pe măsură ce apar informații, vor fi întreprinse investigații, vor fi deschise dosare și vor avea loc procese”, a declarat Hollande, aflat într-o vizită la o companie de la periferia Parisului. “Dezvăluirile sunt vești bune, deoarece ele vor crește veniturile din taxe de la cei ce comit fraude”, a mai spus șeful statului francez.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de RIA Novosti și AFP, a declarat luni că informațiile privind conturile bancare secrete pe care lideri de nivel mondial le au în paradisuri fiscale “sunt orientate spre auditoriul rus” și, în pofida faptului că numele președintelui rus Vladimir Putin nu figurează în această anchetă jurnalistică internațională, tocmai el, precum și “stabilitatea Rusiei” sunt principala țintă a acestor “dezinformări”, înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare din Federația Rusă.

“Fără îndoială, a fost creat un produs informațional orientat spre piața politică internă a Rusiei. Chiar dacă Putin nu figurează acolo și, chiar dacă sunt menționate și alte țări, și alți lideri, pentru noi este o evidență că principala țintă a acestor dezinformări a fost și este președintele nostru, mai ales în contextul viitoarelor alegeri”, a spus Peskov. De asemenea, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, “este vizată stabilitatea Rusiei”.

Totodată, potrivit lui Peskov, Kremlinul nu are de gând să țină cont de apelurile publicate pe rețelele de socializare privind un vot de neîncredere la adresa lui Putin, ca urmare a acestei “anchete antirusești”.

Tot luni, liderul Partidului Radical din Ucraina, Oleg Liașko, a spus că formațiunea sa va începe declanșarea procedurii de destituire a președintelui Petro Poroșenko și a cerut Radei Supreme (parlamentul unicameral) crearea unei comisii de anchetă pentru investigarea dezvăluirilor din presa internațională, care a publicat numele unor înalți demnitari, între care și cel al președintelui ucrainean, care și-au plasat averile în paradisuri fiscale pentru evitarea impozitelor.

“Facțiunea Partidului Radical va iniția declanșarea procedurii de destituire a președintelui Poroșenko, în conformitate cu prevederile Articolului 111 din Constituția Ucrainei. Noi cerem crearea unei comisii parlamentare provizorii pentru investigarea faptelor legate de existența unor conturi ale președintelui Petro Poroșenko în societăți offshore”, a scrie Liașko, pe pagina sa de Facebook, citată de Reuters.

Potrivit acestuia, este “culmea cinismului” să-ți ascunzi averea în paradisuri fiscale în timp ce “sute de soldați au murit în asediul de la Ilovaisk”, din august 2014, în timpul luptelor cu rebelii separatiști proruși în estul Ucrainei.

Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) anunțase anterior că nu va începe o anchetă împotriva președintelui Petro Poroșenko în urma publicării documentelor în afacerea “Panama Papers” din motive de imunitate.

“Refuzul Biroului Național Anticorupție de a investiga acțiunile președintelui (Poroșenko) este o dovadă a subordonării acestuia și a faptului că imită doar lupta împotriva corupției”, a reacționat Liașko.

Fostul șef al guvernului islandez, Johanna Sigurdadottir, i-a cerut succesorului său să demisioneze, în condițiile în care numele acestuia figurează în ancheta internațională referitoare la averile pe care înalți demnitari din diferite țări le dețin în paradisuri fiscale.

“Premierul (Sigmundur David Gunnlaugsson) trebuie să demisioneze imediat”, a estimat Johanna Sigurdadottir într-un mesaj postat duminică seara pe pagina sa de Facebook.

“Oamenii nu trebuie să aibă un premier de care să le fie rușine. Premierul a dat dovadă de dispreț față de moneda și economia islandeze, plasându-și banii într-un paradis fiscal. Premierul nu pare să înțeleagă ce înseamnă morala”, a denunțat Sigurdadottir.

Venită în fruntea guvernului islandez în contextul profundei crize politice din 2009, Johanna Sigurdadottir, social-democrată, era apreciată pentru integritatea sa.

Potrivit documentelor dezvăluite de Consorțiul internațional al jurnaliștilor de investigații, actualul premier islandez Sigmundur David Gunnlaugsson (de centru-dreapta) a înființat, împreună cu soția sa, o societate în Insulele Virgine, pentru a ascunde acolo milioane de dolari.

Dezvăluirile au zguduit Islanda, marcată de excesele financiare din anii 2000. Peste 16.000 de islandezi au semnat o petiție în care cer demisia premierului, iar opoziția va cere un vot de neîncredere în parlament.

Comisia Constituțională a Parlamentului ar urma să se reunească luni în timpul zilei, potrivit postului public de radio și televiziune Ruv.

Ancheta la nivel mondial, realizată pe baza a 11,5 milioane de documente, a dezvăluit că 140 de responsabili politici sau personalități de prim rang din întreaga lume dețin averi în paradisuri fiscale.

Documentele, regrupate sub denumirea de “Panama Papers”, provin de la casa de avocatură Mossack Fonseca.

Potrivit Consorțiului internațional al jurnaliștilor de investigații, care reunește pentru această activitate 370 de jurnaliști din peste 70 de țări, mai mult de 214.000 de entități off-shore sunt implicate în operațiuni financiare în peste 200 de țări și teritorii din întreaga lume.

R.D.