luni, 28 septembrie 2020 - 7:21

Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, văzut de sus / VIDEO

Gabriela Firea: Nu înseamnă că în această seară avem învinși și învingători

Orice cifre care se anunță în această seară, rezultate ale unor exit-poll-uri, nu sunt oficiale. Le luăm ca atare, dar nu înseamnă că avem...

Exit-poll: Rezultate Consiliul General București: USR și PSD umăr la umăr, PNL pe locul 3

Exit-poll-ul realizat de CURS și Avangarde în București arată, la ora 19,00, că USR PLUS și PSD sunt umăr la umăr în bătălia pentru...

Nicuşor Dan: Este ziua de naştere a noului Bucureşti. Vreau să îi asigur pe bucureşteni că vom colabora cu ei

Candidatul susţinut de PNl şi USR PLUS pentru Primăria Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat, duminică, după anunţarea rezultatelor exit poll-urilor, că este ”ziua de...

Alegeri locale 2020. Capitala ar avea un nou primar, în exit-poll-ul de la ora 19. Cum arată sectoarele

Primul exit-poll difuzat la ora 21 de CURS-Avangarde, la postul Antena 3, în emisiunea moderată de Mihai Gâdea, oferă estimările rezultatelor de la ora...

Parcul imens care înconjoară bijuteria arhitecturală ridicată la 1700, pe malul Lacului Mogoșoaia, reprezintă o oază de relaxare, aflată la doar 15 kilometri de București

palat_mogosoaia

Aflat la doar 15 kilometri distanță de București, Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia – monument istoric, considerat o bijuterie arhitecturală – și parcul care-l înconjoară reprezintă pentru unii doar un punct de atracție turistică, pentru alții o filă importantă din istoria României. Sursa Zilei vă oferă o imagine panoramică a complexului pe care, în scurt timp, este posibil ca mulți să nu-l mai poată admira, dacă autoritățile vor pierde procesul deschis în instanță de moștenitorii familiei Bibescu.

File de istorie

Palatul de la Mogoșoaia a fost construit până în 1702 de Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist sau stil brâncovenesc, o combinație de elemente venețiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior și la un alt palat al domnitorului, construit de acesta la Potlogi. Lucrarea a fost terminată pe 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. Data începerii construcției nu este cunoscută, dar se știe că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din 1681.

După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, toată averea i-a fost confiscată de otomani, iar palatul a fost transformat în han. Răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, și a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea.

După moartea ultimului moștenitor al Brâncovenilor, în 1832, palatul de la Mogoșoaia a rămas moștenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat și, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut în familia acestuia și a fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit și cavoul familiei în parcul palatului, și vila Elchingen din apropiere. Palatul a fost administrat în continuare de familia Bibescu care, însă, s-a mutat în vila cea nouă iar clădirea veche a rămas nelocuită. Asta până în 1911, când Maria-Nicole Darvari i-a vândut palatul vărului ei George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nuntă soției acestuia, Martha.

Martha Bibescu s-a ocupat cu renovarea palatului începând cu anul 1912. În timpul Primului Război Mondial, lucrările de renovare au fost frânate de alte distrugeri suferite în urma bombardamentelor germane. În perioada ocupației germane a Bucureștiului și a sudului României, prințesa Martha Bibescu a rămas în Capitală, ocupându-se de spitalul reginei Maria și locuind o vreme chiar în palat.

Revenită în țară după ce plecase la Londra, acuzată de colaborarea cu trupele germane, Martha Bibescu a reluat lucrările de renovare după 1920, cheltuind mare parte din averea adunată din cărțile pe care le-a scris. Palatul a fost reinaugurat, astfel, în 1927, unele lucrări interioare continuând până în 1935.

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, palatul a fost loc de întâlnire al diplomaților aliați, fiind, pentru câteva luni, închiriat legației elvețiene din România. După 6 martie 1945, moșia a fost naționalizată forțat de comuniști, Martha Bibescu obținând de la autorități declararea ca monument istoric a palatului, pe care încă îl mai deținea. Prințesa a plecat însă definitiv din țară în septembrie 1945, lăsând palatul fiicei sale Valentina și soțului ei, Dimitrie Ghika-Comănești.

În 1949, palatul a fost și el naționalizat, Valentina și Dimitrie Ghika-Comănești fiind arestați. Până în 1957, clădirea a fost devastată și devalizată, iar colecțiile de artă au fost furate și dezmembrate. Abia în 1957 palatul a devenit sediul secției feudale a Muzeului Național de Artă, fiind restaurat începând cu 1977.

CITEȘTE ȘI: Jaf la Palatele Brâncovenești. Statul român, gata să piardă monumentul

Cele mai neobișnuite incidente la primul scrutin din pandemie

De la începutul procesului de votare și până la ora 18.00, la nivelul întregii țări, au fost înregistrate 703 de sesizări referitoare la fapte...

Alegeri locale 2020. Prezența la urne la ora 20 – 44,54% la nivelul țării, 34,87% în București

Prezenţa la vot pe ţară la alegerile locale a fost, duminică, până la ora 20,00, de 44,54%, adică 8.149.202 alegători, potrivit raportărilor Biroului Electoral...

Patru secții de votare au fost înființate în Galați, pentru 8.500 de cetățeni moldoveni luați în spațiu fictiv

Autorităţile locale au amenajat în municipiul Galaţi patru secţii de votare, în care ar trebui să voteze peste 8.500 de persoane din Republica Moldova...

Primar internat în spital cu COVID-19, chiar în ziua votului

Ștefan Cramarciuc, primarul comunei Satu Mare din judeţul Suceava, a fost internat chiar în ziua alegerilor la Secția de Boli Infecțioase a Spitalului Municipal...

BEC a respins cererea MAI. Votul NU se prelungește după ora 21.00

Solicitarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de prelungire a votării după ora 21.00 pentru persoanele care aşteaptă în proximitatea secţiilor să îşi exercite dreptul de...