19.4 C
București
vineri, 29 martie 2024 - 11:17
No menu items!

“ORDONANȚA 13”. Curtea Constituțională respinge sesizările lui Klaus Iohannis și CSM

spot_img

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit miercuri că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între puterile statului în privința adoptării Ordonanței de Urgență 13  privind modificarea Codurilor penale.

CCR a respins astfel sesizările transmise de președintele Klaus Iohannis și de șefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena.

Președintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat miercuri că, în privința OUG 13, Guvernul Grindeanu a acţionat legal, în sfera lui de competenţă.

„În situaţia de fapt noi am constatat că nu există un asemenea conflict nici între autoritatea judecătorească şi Guvern, nici între Parlament şi Guvern”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, cu privire la sesizarea transmisă CCR de preşedintele României şi CSM ca existând între puterea legislativă şi Guvern pe de-o parte, între CSM şi Guvern.

Valer Dorneanu a afirmat că nu orice conflict dintre autorităţi îndeplineşte condiţia unui conflict juridic de natură constituţională.

„Doar acel conflict întruneşte întruneşte elementele conflictului de competenţă în care o parte sau părţile îşi arogă puteri, atribuţii, competenţe, din sfera de activitate a celorlalte autorităţi sau când o autoritate îşi declină competenţa, nu îşi exercită rolul pe care îl are potrivit obligaţiilor sale sau refuză să îndeplinească un asemenea lucru”, a mai arătat preşedintele CCR.

„În privinţa naturii conflictului dintre Parlament şi Guvern, s-a spus că în acest caz Guvernul şi-a arogat o putere de legiferare care nu este atribuită prin Constituţie şi că a exagerat prin utilizarea OUG. Este adevărat că potrivit principiului separaţiei puterilor, Parlamentul este cel care are suverantitatea legislativă şi competenţa de a da legi organice primare. Guvernul de regula nu are o asemenea competenţă. În mod excepţional, chiar însă chiar prin Constituţie Guvernul poate fi delegat de puterea legislativă să emită ordonanţe fie simple, fie de urgenţă”, a mai spus Dorneanu.

Dacă în cazul ordonanţelor simple acest lucru se derulează sub „controlul strict” al Parlamentului în sensul că acesta „îi delimitează sfera”, în cazul OUG, această delegare este ceva mai largă, Guvernul putând să le dea atunci când are de rezolvat o situaţie excepţională care nu poate fi evitată altminteri, a mai spus preşedintele CCR.

Guvernul este împiedicat să dea asemenea ordonanţe doar în patru situaţii, unele din ele ar privi afectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. În această privinţa nu există un conflict pentru că Guvernul a acţionat legal în sfera lui de competenţă de a emite ordonanţe„, a mai arătat Valer Dorneanu.

Practic conflictul a pornit de la OUG 13/2017 şi abrogarea acestei OUG nu poate opri procesul constituţional în curs de derulare, pentru că aşa cum în repetate rânduri CCR s-a pronunţat chiar în cazul unor conflicte sesizate de fostul guvern, Ponta, a spus Dorneanu.

„Renunţarea sau abrogarea unui act normativ nu poate opri din mersul procesual constituţional al acesteia. Ca atare, nu are relevanţă abrogarea OUG nr. 13. Această OUG poate avea consecinţe mâine (joi-n.r.) când o să judecăm constituţionalitatea ordonanţa. Urgenţa şi oportunitatea OUG nu este de competenţa CCR să o verifice în această sesizare. Noi nu analizăm aici actul normativ care a declanşat-o, ci acţiuni care încalcă atribuţiile şi prerogativele celeilalte puteri”, a spus preşedintele CCR.

CCR se va pronunţa joi mâine ne vom pronunţa cu privire la sesizarea Avocatului Poporului, iar în acea şedinţa va putea discuta aspectele invocate în sesizare, a spus Dorneanu.

Este dreptul Guvernului să aprecieze şi urgenţa şi conţinutul ordonaţei, iar aceste lucruri pot fi verificate pe cale unui alt control constituţional (…)”, a spus preşedintele CCR.

CCR a decis că „CSM apreciază excesiv că textul din lege care se referă la avizarea acelor aspecte care privesc autoritatea judecătoarească„.

În ceea ce priveşte pretinsul conflict cu autoritatea judecătorescă ar fi fost valabil dacă guvernul ar fi nesocotit o obligaţie legală de a solicita un aviz obligatoriu, a spus Dorneanu, adăugând că „CSM apreciază excesiv că textul din lege care se referă la avizarea acelor aspecte care privesc autoritatea judecătorească ar fi îndreptăţit CSM să dea aviz în orice problemă care priveşte activitatea instanţelor judecătoreşti„.

Dorneanu a mai spus că CCR se va propunţa joi şi asupra sesizării Avocatului Poporului în privinţa conținutului ordonanţei abrogate.

R.D.