marți, 26 mai 2020 - 14:39

Omar Hayssam, deținut în pușcăria în care a fost închis și Nicolae Bălcescu. Ce a fost la origine Penitenciarul Mărgineni

Focar de COVID-19 într-un abator olandez, plin de români și polonezi

147 din 657 de muncitori de la un abator din Groenlo au fost depistați cu SARS-CoV-2, au anunțat autoritățile sanitare locale. Fabrica, deținută de...

Anglia și Țara Galilor înregistrează 54.000 de decese peste media anuală (Bloomberg)

Deoarece epidemia a escaladat după 14 martie, Anglia și Țara Galilor au înregistrat cu aproximativ 54.000 de decese mai multe decât media din ultimii...

Patriarhia, despre a doua Înviere de la Constanța: „Adevărata slujbă a Învierii a fost …”

Decizia Arhiepiscopiei Tomisului de a oficia în această noapte Slujba de Înviere și de a oferi credincioşilor Lumina Învierii, la fel ca în noaptea...

Procurorii DNA nu l-au găsit pe Codruț Marta în cimitir

Dezvăluiri explozive în dosarul dispariției lui Codruț Marta, instrumentat de DNA. Informațiile care i-au dus pe procurori în cimitir au fost greșite, transmite Antena3....

Penitenciarul Mărgineni, unde a fost încarcerat, începând de joi, sirianul Omar Hayssam, are o istorie foarte interesantă, pe care probabil puțini o cunosc. Studiind site-ul locului de detenție, am descooperit câteva lucruri uimitoare din istoria acestuia.

Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărăcineni se află în satul I.L. Caragiale, din comunca dâmbovițeană cu același nume. Este locul de baștină al marelui dramaturg I.L. Caragiale. De altfel, denumirea i-a fost dată după numele scriitorului, inițial chemându-se Haimanale. În secolul al XV-lea vornicul Drăghici Mărgineanu a ctitorit aici Mănăstirea Mărgineni sau Mănăstirea de pe Cricov, unul dintre cele mai vechi lăcaşuri religioase din Ţara Românească, apreciată de istoricul Nicolae Iorga ca un important edificiu religios cantacuzinesc.

Edificiul a fost întărit cu ziduri de cetate în vremea postelnicului Constantin Cantacuzino (1646) şi a fiului acestuia, Stolnicul Constantin Cantacuzino (1681).

Mănăstirea a adăpostit şi importanta bibliotecă a Stolnicului Constantin Cantacuzino, unul dintre cele mai mari aşezăminte culturale de acest fel din secolul al XVII-lea.

Potrivit documentelor vremii, mănăstirea a fost transformată în penitenciar între anii 1840 şi 1869, perioadă în care aşezământul religios a servit şi ca loc de recluziune pentru persoanele care contestau ordinea de drept a statului.

Una dintre aceste persoane a fost chiar marele istoric şi om de cultură Nicolae Bălcescu, care, din cauza activităţii sale revoluţionare, fiind considerat la vremea aceea un om potrivnic conducerii statului, a stat închis în chiliile mănăstirii între anii 1840 şi 1843. Aici, Nicolae Bălcescu a studiat biblioteca Stolnicului Constantin Cantacuzino şi arhiva mănăstirii şi a conceput lucrarea „Puterea armată şi arta militară la români”. Tot aici a scris despre biografia postelnicului Constantin Cantacuzino.

În anul 1869, din ordinul ministrului de interne de la acea vreme, Dimitrie Bolintineanu, mănăstirea a fost transformată definitiv într-un aşezământ de tip concentraţionar.

Cu excepţia perioadei de timp din primul război mondial, când închisoarea a fost transformată în cetate de către armata germană, în incinta fostei mânăstiri a fost loc de deţinere.

În anul 1949, închisoarea  a fost modernizată, prin construirea unui pavilion de detenţie.

În anul 1951 s-au construit trei hale de producţie, cu o suprafaţă totală de 2.500 mp. Construcţia Fabricii de Mobilă I.L. Caragiale a fost definitivată în 1963, aceasta funcţionând în decursul anilor şi ca un important centru de calificare pentru persoanele private de libertate din Penitenciarul Mărgineni şi din alte penitenciare din ţară în meserii precum tâmplar universal, tâmplar manual, lăcuitor lemn, ambalator.

Acum, Penitenciarul Mărgineni este profilat pe deţinerea în custodie a persoanelor  care executată sancţiuni privative de libertate în regimurile de maximă siguranţă şi închis. Unitatea are  în custodie persoane arestate preventiv şi condamnate definitiv la pedepse privative de libertate, de regulă mai mari de 10 ani.

Andi Topală

Foto Google Earth

A murit între spitale, pentru că era în renovare Terapia Intensivă

O femeie diagnosticată cu coronavirus și tratată la Galați a murit pe drumul spre Brăila, din cauza faptului că secția de reanimare a spitalului...

Experți din SUA: COVID-19 nu se răspândeşte prin apă. Avertisment lor despre statul la plajă și piscină

Noul coronavirus nu trăieşte în apa din piscine, spun experţii în sănătate publică din Statele Unite. „Nu există dovezi că COVID-19 se poate transmite prin utilizarea...

Protest la Ministerul Dezvoltării. De ce au ieșit angajații în stradă

Zeci de angajați ai Ministerului Dezvoltării protestează, marți dimineață, în fața instituției. Ei sunt nemulțumiți de disponibilizările care se fac în minister, anunță Antena3. Ministrul...

Stupoare în Germania: studiul care a ținut închise școlile și grădinițele ar fi complet greșit

Vlad Drăghicescu (corespondență specială) Cotidianul german de mare tiraj "Bild" a relatat, luni (25 mai), că studiul realizat de Christian Drosten, directorul Institutului de Virusologie din...

Premierul Olandei și-a pierdut mama, fără să o poată revedea din cauza COVID-19

Premierul olandez Mark Rutte a anunţat luni că mama lui a murit recent şi că nu a putut-o vizita în ultimele săptămâni din cauza...