12.6 C
București
miercuri, 21 aprilie 2021 - 11:52

Noul Cod al Insolvenței, lovitură în plex pentru economia României. Subiectul licențelor CNA, doar o diversiune

insolventa

Noua lege a insolvenței, care a intrat în vigoare pe 25 octombrie, creează premisele pentru un faliment generalizat al economiei românești, fiind un atentat la siguranța națională a României, potrivit unei analize la care au contribuit mai mulți experți consultați de Sursa Zilei.

Noul Cod ar putea avea efecte devastatoare asupra economiei, similare cu dezindustrializarea din anii ’90, cu privatizările frauduloase sau cu pagubele produse mai recent de mafia retrocedărilor.

Toate semnalele arată că acest episod ar putea fi un nou atac în războiul economic și informațional, care are ca scop scoaterea produselor românești de pe piețele externe și transformarea României într-un consumator pe datorie al produselor din import.

Alți beneficiari sunt considerați a fi ”rechinii” din domeniul lichidărilor, specialiștii în insolvență care preferă ”siguranța” unui proces de vânzare a activelor post-faliment, în comparație cu efortul necesar pentru redresarea unui business.

 Principalele elemente de analiză:

 1. În argumentarea urgenței pentru care a fost nevoie de o ordonanță, Guvernul a afirmat că actualul context economic impune ”luarea unor măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative și administrative care să conducă la creșterea eficienței operatorilor economici, la creșterea siguranței circuitului economic și a atractivității investiționale a pieței românești”.

Eficiența operatorilor economici nu poate fi asigurată însă prin luarea unor măsuri legislative și administrative. Eficiența se asigură prin management cu personal de înaltă calificare și probitate morală, prin respectarea legislației existente.

Ineficiența este rezultatul unui management fraudulos, iar recuperarea prejudiciilor este deja reglementată de prevederile legale existente.

Falimentul operatorilor economici este generat în special de neaplicarea de către administratorii judiciari a prevederilor Legii nr. 85/2006 privind atragerea răspunderii persoanelor vinovate de producerea daunelor, precum și de hotărârile judecătorești ambigue.

 2. Un alt argument al Guvernului a fost faptul că vechea legislație îi proteja excesiv pe debitori, în dauna creditorilor, ceea ce a condus la deturnarea scopului procedurilor de insolvență.

Marea problemă a OUG 91/2013 este că reduce durata aplicării planului de reorganizare de la trei ani la un an, fapt care face aproape imposibilă redresarea unei companii. Mai mult, aplicarea ordonanței se va face și pentru planurile de reorganizare deja adoptate, care prevăd reorganizarea pe o perioadă de trei ani și pentru care s-au derulat negocieri cu creditorii principali.

În SUA, perioada de reorganizare este nelimitată în timp, în Germania este de 8 ani, iar în Franța este de 10 ani. Astfel, se asigură reinserția operatorilor economici în circuitul comercial în proporție de peste 80%, se salvează sistemul economic și sursele de plus-valoare, asigurând în acest mod plata  datoriilor bugetare.

În România, din cele aproximativ 100.000 de firme intrate în insolvență în ultimii patru ani, mai puțin de 1% au reușit reinserția în economie.

Proprietarul trebuie apărat deoarece, indiferent dacă este vorba de proprietate de stat sau de proprietate privată, este firesc să își gestioneze averea conform intereselor sale și să nu fie prejudiciat urmare a faptului ca membrii Consiliului de Administrație i-au produs pagube substanțiale.

Maximizarea gradului de valorificare a activelor prin vânzarea la fier vechi și demolare asigură recuperarea creanțelor parțial pentru creditor, dar distruge capacitățile de producție și, implicit, locurile de muncă.

Prin noul Cod, creeditorii se vor putea implica în administrare și vor putea modifica Planul de Reorganizare în sensul reconversiei reorganizarii în faliment, nelăsând șanse aplicării planului propus de debitori, pentru recuperarea creanțelor, așa cum ar fi normal.

Prevederile Codului Insolvenței sunt îndreptate împotriva afacerilor cu șanse considerate minime în sensul redresării.

Practicienii în insolvență, cei evaluează șansele de reorganizare, nu au, în majoritate, vreo competență de management, iar deciziile aparțin unor judecători cu același grad redus de competență.

Noul Cod va genera falimentul în proporție de minim 90% a operatorilor economici, inclusiv a unităților administrative, urmată de scoaterea activelor acestora la vânzare, la prețuri derizorii, către persoane fizice române și/sau străine, începând cu 1 ianuarie 2014.

ANAF este, în marea majoritate a cazurilor de insolvență, creditorul semnificativ. Astfel, se ajunge la situația în care statul, prin intermediul actelor administrative, să înstraineze averea proprietarilor de drept.

Ordonanța de urgență conferă competențe nelimitate și retroactive lichidatorilor judiciar organizați sub egida UNPIR (Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România), erijându-se, în acest mod, în administratori ai averii altor persoane fizice și/sau juridice, persoane care sunt supuse unei exproprieri mascate.

Proprietarii de drept nu mai pot să își gestioneze averea prin Administratorii Speciali, iar aceștia, la rândul lor, nu au cadru legal de a se organiza și asocia pentru contracararea măsurilor UNPIR.

Planul de Reorganizare aplicat în condiții normale, fără a fi impiedicată aplicarea acestuia de către administratorii judiciari, asigură șanse atât proprietarilor în vederea reintegrării debitorilor în circuitul economic, cât și creditorilor să își recupereze creanțele. La capătul acestui circuit, statul se alege cu contribuabili solvabili, efectul fiind reducerea presiunii generate de acordarea indemnizațiilor de șomaj.

Efectele prognozate ale aplicării Codului Insolvenței:

  • Peste 1 milioan de șomeri;
  • Distrugerea de active, know-how, engineering;
  • Anularea competitivității economice în schimburile externe;
  • Aplicarea retroactivă determină declanșarea falimentului a peste 100.000 de operatori economici, care sunt deja în reorganizare sau insolvență;
  • Administratorii judiciari pot lua decizii antinaționale, antieconomice sau cu caracter politic, fără a fi sancționați;
  • Administratorii judiciari primesc din sumele cuvenite statului onorarii în cuantum de 5% din valoarea creanțelor recuperate și activelor valorificate pentru distrugerea operatorilor economici. Se renunță la posibilitatea ca Administratorul Special care salveaza operatorul economic să fie plătit cu 5% din profitul obținut în urma procesului de producție;
  • Administratorii judiciari au și prerogativa de a se autosupraveghea, situație pentru care primesc o indemnizație considerabilă.

 3. Problema închiderii unor operatori din zona mass-media reprezintă doar un pericol aparent, valorificat în scopul distragerii atenției de la pericolul real – falimentarea majorității operatorilor economici.

Noua lege a insolvenței a fost criticată și de Casa de Insolvență Transilvania, una dintre cele mai importante societăți de profil, care a transmis că OUG 91/2013 face mai dificilă desfășurarea procedurii insolvenței și reorganizarea companiilor, favorizând falimentul.

Vlad Bârleanu