joi, 22 octombrie 2020 - 1:06

Noua Direcție Antifraudă, structură de elită „peticită” cu ce s-a putut

Conducerea PSD a invalidat lista lui Oprișan. Liderul de la Vrancea: „Ciolacu nu e stăpân”

Consiliul Politic Naţional al PSD a decis, marți, să invalideze lista candidaților PSD Vrancea la alegerile parlamenare, au declarat surse social-democrate pentru ȘTIRIPESURSE.RO. Marian Oprişan...

Județul cel mai afectat de COVID suspendă testările PCR, în plină explozie de infectări

În plină explozie a infectărilor cu noul coronavirus în România, conducerea Direcției de Sănătate Publică Alba a suspendat recoltările pentru testele COVID, de miercuri...

Mutările ofițerilor incomozi continuă în Poliția Română

Revolta polițiștilor cinstiți a atins noi cote, marți, când Șeful Poliției din Centrul Vechi al Capitalei, numit în funcție în urma unui concurs, a...

Medicii încep să se revolte față de autoritățile incompetente. Protest extrem în Spania, cu medici dezbrăcați

Haosul din sistemul de sănătate și din administrația publică centrală nu este prezent doar în România, ci și în state europene mult mai dezvoltate,...

antifrauda

Deşi există pe hârtie de patru luni, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală trăieşte încă din rezultatele defunctei Gărzi Financiare. Cel puțin aşa arată sesizările primite până acum de parchete. Teoretic, misiunea noii structuri e să verifice activitatea marilor evazionişti, fiind organizată ca o structură de elită, care face controale punctuale cu finalitate. De altfel, fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar a avut ideea înființării acestei structuri, tocmai pentru a-i prinde pe marii evazioniști ai României, după cum se lăuda. Blejnar își asigurase chiar șefia acestei Direcții, înainte de a fi revocat din funcția de șef al ANAF.

Totuși, Direcția a fost înființată încă din 2012, i s-au dat sedii și au fost angajați oameni. După venirea la putere a guvernului USL, s-a schimbat un pic organigrama și denumirea, pentru a se putea face schimbări. Astfel, s-au înființat 8 regionale antifraudă, la București, Suceava, Constanța, Deva, Oradea, Sibiu, dar și în Alexandria, orașul natal al vicepremierului Liviu Dragnea și Tg. Jiu, devenit centru important după ce l-a dat țării pe însuși premierul Victor Ponta. Așadar, s-au cheltuit niște bani până acum câteva luni, când au început și angajările inspectorilor antifraudă, care trebuie să lucreze cu procurorii în marile dosare de evaziune.

Conform răspunsului oficial primit de Sursa Zilei, DGAF a făcut într-un trimestru
6.149 de controale, în urma cărora s-au aplicat 6.513 amenzi. Noii inspectori au colectat 16.556.657 lei din confiscări și 27.879.150 lei din amenzi.
372 de firme au fost suspendate și au fost întocmite doar cinci sesizãri penale pentru prejudicii de 86.418.288 lei. În aceleaşi cauze au fost instituite 23 de măsuri asigurătorii, valorând 70.617.338 lei.

Din vara lui 2012, când au început să curgă numirile șefilor antifraudă, au început și declarațiile bombastice. Astfel, fostul șef al ANAF, Șerban Pop, urmărit penal într-un dosar DNA, spunea că țara noastră se confruntă cu „grupuri evazioniste puternice, cu capacitatea de a influenţa decizii la nivelul administraţiei fiscale”, de aceea e nevoie de o astfel de structură antifraudă. Și cel care a venit în locul său, la șefia ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, a declarat că se va lupta cu evaziunea și probabil de aceea și-a pus oameni de încredere la șefia direcțiilor regionale.

Cel mai bun exemplu este Ion Damian director al Inspecţiei Fiscale, venit de la DGA Timiș, structură a Ministerului de Interne, după ce lucrase câțiva ani și la DNA, la București, dar și la BCCO Timișoara. Damian este membru în Consiliul de Administrație al Agenției Naționale de Cadastru și este susținut de PNL.

La Regionala București a fost numit fostul șef de cabinet al actualului șef al ANAF, Claudiu Codrea.

La Sibiu a venit Laurențiu Dan Pușdercă, fost director al Vămii Brașov, care a fost cercetat penal pentru abuz în serviciu.

Un alt șef care s-a calificat cerințelor noii puteri a fost Călin Valer Vesa, la Deva, fost director al Vămii Cluj, apropiat al lui Vasile Blaga dar și naș de cununie al fiului lui Ionel Mang, de la PSD Bihor. De altfel, finul lui Vesa, Alexandru Mang, este vicepreședintele Consiliului Județean Bihor.

Noul șef de la Suceava, Cosmin Georgescu, a fost numit de presa locală “șeful fără 1 zi în vamă”.

Iar cel de la Constanța, Daniel Dinulescu, vine chiar din fieful lui Daniel Chițoiu, Camera Consultanților Fiscali.

Cel mai calificat însă pare a fi șeful antifraudă de la Oradea, Iulian Bogdan Gheorghe, care are o vechime de 6 luni la Garda Financiară ilfov, în schimb a petrecut mai mulți ani ca șef al RA-APPS Scroviștea, unde avea în administrare un domeniu de vânătoare pentru demnitari și Palatul Snagov.

La Tg. Jiu, orașul de unde a candidat pentru Parlament Victor Ponta, a fost numit Adrian Paul Voicu, un fost iubit al soției premierului, Daciana Sârbu. Iar la Ragionala Alexandria, șef a devenit Gabriel Valentin Cărbunaru, audiat și el alături de fostul șef ANAF în dosarul DNA Antena Group-RDS/RCS.

Curtea de Conturi: nereguli la inventarierea datoriilor, încă din 2012

Direcția Generală Antifraudă și Mari Contribuabili – așa cum a fost “botezată” la înființare a avut, încă de la început, mari probleme în activitatea de recuperare a datoriilor acumulate către bugetul de stat de cei mai importanți jucători din mediul de afaceri românesc. O parte dintre aceste nereguli sunt semnalate și în raportul Curții de Conturi pentru 2012. Cel mai grav este faptul că – potrivit raportului – angajații acestei direcții nu fac chiar lucrurile pe care sunt plătiți să le facă: nu inventariază corect datoriile către stat ale marilor contribuabili. În plus, sunt înregistrate doar prin sondaj numai anumite categorii de creanțe.

În cadrul controlului derulat la ANAF au fost înregistrate deficienţe privind inventarierea creanţelor bugetare:

– inventarierea creanţelor bugetului de stat la nivelul Direcției Generale Antifraudă Mari Contribuabili a fost efectuatăde către persoanele care aveau ca atribuţii de serviciu contabilitatea creanţelor bugetare, motiv pentru care preşedintele subcomisiei a refuzat să semneze procesul-verbal şi listele de inventariere;

– inventarierea creanţelor bugetare (conturile 463 – Creanţe ale bugetului de stat, 4671- Creditori ai bugetului de stat) s-a făcut prin sondaj şi pe un eşantion de creanţe (Ex.: TVA, accize)”

Curtea de Conturi a României
raport pentru 2012

Aceste nereguli descoperite în timpul controlului stau și la baza uneia dintre principale recomandări făcute instituției de Curtea de Conturi: angajații Direcției să respecte legea la inventarierea datoriilor acumulate de marii contribuabili la bugetul de stat.

Vameşi, avocaţi, profesori, experţi şi fini de PSD-işti

De două săptămâni, cot la cot cu procurorii lucrează 172 de inspectori antifraudă, care au primit şi validarea procurorului general Tiberiu Niţu. Teoretic, filtrul angajărilor specialiștilor financiari pentru parchete a fost unul bun, din moment ce au fost respinşi peste 200 de candidaţi la testul de integritate. Următorul filtru a fost cel al procurorilor, la Parchetul General. Chiar și așa, au trecut toate probele și au rămas să lucreze ca inspectori personae care nu au experiență în domeniu, ci mai degrabă relații sus-puse.

Dan Lucian Afrăsânei a devenit inspector superior la Parchetul Tribunalului Iaşi, deşi a strâns doar 62,5 puncte la proba scrisă. Jurnaliştii botoşăneni au scris că Afrăsânei este fiul directoarei cancelariei prefectului de Botoşani, Costică Macaleţi, ex-deputat PSD. De asemenea, proaspătul inspector este şi finul de cununie al primarului PSD Ovidiu Portariuc.

La  Parchetul Curţii de Apel Cluj va lucra împreună cu procurorii, în dosarele economice, Ioan Cristian Mutiu, fost comisar Garda Financiară Cluj. Expertul are în localitate o vilă impresionantă, de 442 mp, cu valoare impozabilă 665.375 lei în 2009, un adevărat bloc pe trei etaje.

Procurorii Parchetului Curţii de Apel Iaşi vor beneficia de expertiza unui fost şef dintr-o mare companie de asigurări.

La Timişoara, pe listele finale au rămas doar un expert judiciar şi un intreprinzător cu experienţă în accesarea fondurilor europene.

Printre cei admişi în sistem la Constanţa  se numără inclusiv foşti comisari de la Garda Financiară, care deţin terenuri la Râşnov şi în alte zone ale ţării, cum este cazul lui Damu Fudulea. Un alt inspector “calificat” este Octavian Andone, care a fost respins la testele din cadrul Gărzii Financiare în 2011.

Totodată, în strcutră regăsim și mai mulţi foşti comisari ai Gărzi Financiare de la Brăila, Tulcea sau Vrancea. Pe listele primite oficial de Sursa Zilei se numără, de asemenea și 60 de inspectori debutanţi şi asistenţi, absolvenţi de studii economice sau intreprinzători care au gestionat fonduri europene.

Cei mai mulţi tineri inspectori antifraudă lucrează la Oradea (41 între 18 şi 45 de ani), iar cei mai mulţi seniori au fost selecţionaţi în aparatul central şi la Direcţia Antifraudă Bucureşti (87 au peste 46 de ani).

La Tg. Jiu, chiar la începutul lunii trecute, s-a întîlnit o situaţie mai puţin obişnuită. Şefii Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj s-au autosesizat din presă că mai mulţi inspectori antifraudă s-au plâns că de două luni muncesc zilnic, câte 16 ore. Practic, noii angajați erau pe drumuri de la 4.00 la 20.00, deoarece făceau naveta la Craiova, pentru mai multe controale demarate într-un târg.

Oficialii ITM nu au putut face controlul, pentru că Direcţia Antifraudă nu are personalitate juridică. Un inspector antifraudă a depus în cele din urmă plângere la ITM Dolj, sesizând ca accident de muncă o fractură de femur.

La Parchetul București, din 15 promiși au fost alocați 4, iar la muncă, efectiv, au venit doar 2

La parchetele din Bucureşti au fost detaşaţi până acum doar 5 inspectori. Iar la Parchetul Tribunalului au venit la muncă doi inspectori din cei patru alocaţi, deși lista inițială promisă, făcută în funcție de numărul de dosare, cuprindea 15 locuri. La Parchetul Curţii de Apel au ajuns 3, tot din 15 promişi. Cele două parchete au în lucru peste 5.000 de dosare pe evaziune.
Chiar dacă sunt doar câțiva inspectori care s-au apucat, teoretic, de dosare, de 2 săptămâni, nici aceștia nu și-au găsit “locul”. Așa cum era de așteptat, în lipsa spațiilor și dotărilor, proaspeții specialiști financiari din parchetele Capitalei stau, cot la cot la propriu, la același birou, cu procurorii cu care lucrează în dosare. Întrebați de reporterii Sursa Zilei cu ce i-au ajutat până acum, anchetatorii din parchete ne-au spus că noii lor colegi “încă se familiarizează” cu cerințele.

Pe 29 martie, DGAF organizează un nou concurs, pentru ocuparea a încă 580 de posturi de inspector.

Mihaela Chiper

Actorul Florin Zamfirescu: Suntem conduși de niște tiriplici infantili, care ne țin la pușcărie, dar nu amână alegerile

Actorul Florin Zamfirescu este nemulţumit de măsurile luate de autorităţi pentru limitarea răspândirii cazurilor de coronavirus şi declară că actualii conducători sunt nişte copii...

Conflict deschis între USR și PNL pe seama alegerii lui Florin Iordache șef al Consiliului Legislativ

Deși au mers umăr la umăr la alegerilor locale, USR și PNL continuă disensiunile, lansând reciproc atacuri dure după alegerea lui Florin Iordache șef...

PSD se detonează. Ciolacu primește primele riposte din teritoriu. Precedentul creat de Oprișan

Este război în interiorul PSD, declanșat după deciziile drastice luate de conducerea partidului, în urma rezultatelor la alegerile locale, față de lideri marcanți din...

Analiză: Impactul economic al Covid-19 ar putea genera 500.000 de şomeri şi 300.000 de firme insolvente

Un impact economic foarte puternic al crizei COVID - 19 ar putea însemna peste 500.000 şomeri şi mai mult de 300.000 de firme în...

Avocatul Poporului, despre cauza blocajului din sănătate: Autoritățile continuă să folosească același algoritm de testare

Avocatul Poporului, Renate Weber, reclamă faptul că, la peste jumătate de an de la debutul pandemiei de COVID-19, autorităţile din România continuă să folosească...