4.6 C
București
marți, 26 octombrie 2021 - 2:58

Motive de optimism în plin val doi al pandemiei de coronavirus

spot_img

Jurnalistul Donald G. McNeill jr, de la The New York Times, specializat în epidemii, scrie un amplu articol despre motivele pentru care, în ciuda numărului crescând de cazuri din valul doi al pandemiei de COVID-19, avem motive să fim optimişti, informează Libertatea.

Numărul total al deceselor COVID-19 la finalul pandemiei va depinde de cum ne purtăm cu toţii de-acum înainte şi cât de repede vor fi disponibile inovaţiile medicale. 

Pandemiile nu se încheie abrupt, ele se micşorează treptat. CDC estimează că aproape 10% din populaţia SUA a fost deja infectată. Pe măsură ce această cifră creşte şi oamenii vor începe să primească vaccinuri, transmisia ar trebui să încetinească. 

Au fost cazuri rare când oamenii s-au infectat de două ori – acest lucru se întâmplă chiar şi cu varicela. Însă oamenii de ştiinţă presupun că aproape toţi cei care-şi vor reveni din COVID-19 nu vor putea lua sau transmite virusul, pentru cel puţin câteva luni. În primăvară, nu vom fi cu totul în siguranţă, dar probabil vom fi mai în siguranţă decât acum. De ce a scăzut rata mortalității? Între timp, pe măsură ce pandemia merge înainte, procentul oamenilor infectaţi care mor din cauza virusului a scăzut. Sunt mai multe motive.

Vârsta medie la care o persoană este infectată este cu aproape 30 de ani mai mică decât în martie. Studenţii pot să fie nesăbuiţi, scrie NYT, dar puţini seniori americani mai sunt. Azilele au devenit mai bune la a-şi proteja saloanele. Ratele mortalităţii raportată la populaţia azilelor în statele lovite de virus la finalul verii este de doar un sfert din rata mortalităţii din statele din Sud şi Nord-Est afectate primele de pandemie.

Intervenţii simple precum folosirea pulsoximetrelor detectează pneumonia înainte să pună viaţa în pericol. Steroizi precum dexametazona au scăzut cu o treime mortalitatea la pacienţii spitalizaţi. În secţiile de terapie intensivă, poziţionarea pacienţilor pe stomac şi amânarea folosirii ventilatoarelor ajută de asemenea.

Se poate supravieţui iernii

Mai este o veste de bun augur: Deşi în primăvară experţii în sănătate se temeau că un sezon rău de gripă ar putea face ca mii de pacienţi să ajungă în spitale, toţi în competiţie pentru ventilatoare şi atenţia medicilor, acum posibilitatea unei “epidemii gemene” de coronavirus şi gripă sezonieră pare mai puţin probabilă.

Gripa ajunge, de obicei, în Statele Unite în fiecare an, adusă de călători din emisfera sudică, după ce se încheie iarna acolo.  Dar anul acesta, sezonul de gripă a fost aproape inexistent – pentru că oamenii se distanţau social şi, în unele ţări, purtau măşti. În SUA, vaccinurile antigripale au fost disponibile mai devreme decât de obicei, aşa că mulţi americani se grăbesc să primească vaccinul.  Dacă gripa va veni, aceste vaccinuri şi măştile ar trebui să o oprească.

Promisiunea anticorpilor monoclonali

În urmă cu două săptămâni, cei mai mulţi dintre noi nu ştiam ce sunt aceştia. Acum, preşedintele Trump se referă la ei ca fiind “leacul său minune” şi – chiar dacă Trump este sau nu vindecat – anticorpii monoclonali sunt acum celebri. Atenţia primită ar putea să accelereze studiile clinice, care fuseseră întârziate. (Mulţi pacienţi au refuzat să fie voluntari, pentru că nu voiau să rişte să primească un placebo când puteau în schimb să primească plasmă convalescență, cum promovase Trump în august.).  

Dar experţii cred că anticorpii s-ar putea dovedi mult mai eficienţi decât plasma. Anul trecut, în Republica Democrată Congo, cocktailurile de anticorpi monoclonali s-au dovedit 90% eficiente în salvarea vieţilor celor infectaţi cu Ebola. Dar această abordare are propriile limitări. Se crede că terapia va funcţiona doar administrată curând după infecţie. Iar anticorpii monoclonali sunt greu de produs şi scumpi, cel puţin în acest moment.  Dacă tratamentul devine popular, cererea va depăşi rapid oferta, forţând decidenţii din sănătate să facă alegeri dificile. Anticorpii monoclonali ar putea funcționa și ca un vaccin Testele preliminare pe animale şi oameni mai sugerează că o doză – care reprezintă doar o fracţiune din cât a primit Donald Trump în tratamentul său – poate proteja o persoană neinfectată împotriva virusului. Dacă această descoperire va fi confirmată de cercetare, anticorpii ar putea fi folosiţi ca un vaccin rapid, al cărui efect ar dura în jur de o lună, dar ar oferi o “punte” crucială până la sosirea de alte vaccinuri. Un astfel de tratament ar putea proteja oamenii la cel mai mare risc, precum angajaţii din spitale sau zile. Sau, într-o strategie a “vaccinării în inel”, anticorpii ar putea fi daţi contactelor directe, care stau în aceeaşi casă cu cazurile cunoscute. Vaccinarea în inel a fost strategia prin care a fost învinsă variola.  Dar numărul de doze va fi iniţial limitat, iar alegerea de a folosi anticorpii în prevenţie, în locul tratamentului, ar putea fi nerecomandată de specialiştii în etica medicală.